Niste date demografice: O rasturnare formidabila in numai un ciclu de viata, 60 de ani

Niste date demografice pentru linistea noastra: In 1980, acum 30 de ani, populatia Europei inca era cu 15% mai mare ca populatia Africii. Azi, populatia Africii e cu 75% mai mare ca populatia Europei. In 30 de ani populatia populatia Africii va fi de trei ori mai mare ca populatia Europei!!!

Afganistan -un stat esuat azi- avea in 1980 o populatie de 20 de milioane. In 2040 va ajunge la 50 de milioane. Un stat esuat plin de razboaie. Yemen, stat in razboi civil, avea 17 milioane in 2000. In 2014 va ajunge la aproape 40 de milioane, desi rezervele de apa estimate sunt problematice. Nigeria, avea 160 de milioane in 2010. Proiectat pentru 2040: 350 de milioane! Adica exact cat este proiectata sa fie TOATA populatia tarilor UE combinate.

Realizati ce rasturnare formidabila in numai un ciclu de viata, 60 de ani?!

In paralel este estimat ca statele azi stabile (intre care si Romania) vor da in 2040 doar 45% din forta globala de munca. Restul necesar va veni exact din acele state care sunt instabile si NU isi pot educa forta de munca… Tarile si societatile care sunt incapabile sa-si educe populatia vor fi asadar din ce in ce mai mult sursa de satisfacere a necesarului global de forta de munca…

Acum: unde va fi Romania in perioada asta? Ati vazut datele recente despre exodul romanilor. Ati vazut proiectiile. Demografii estimeaza o populaţie de 15 milioane în orizontul anului 2050 pe “o fertilitate feminină la nivelul din ultimii ani – 1,3 copii la o femeie – şi fără a lua în considerare migraţia externă, care nu se poate prevedea” (Vasile Gheţău, decanul demografiei romane)

Cum si in ce fel va gestiona Romania tot spatiul asta european in care impreuna cu Bulgaria si Ungaria abia vor putea aduna impreuna cam 30 de milioane – adica cat un judet sau doua din Nigeria, sau cat actuala populatie a Djakartei, numar de care se apropie si Dehli si Manila? Iar numerele cresc: Un Karachi are deja 22 de milioane…

Ce mecanisme de guvernanta vor fi necesare in acele conditii, presupunand ca anumite forme de suveranitate si control politic vor mai exista, fie la nivel national fie european…? Cum se gestioneaza astfel de situatii si trenduri? Astea nu sunt intrebari pe care sa le formulezi si adresezi in 2040. Demografia este prezentul extins, si traim deja in prezentul extins al trendurilor de mai sus.

Impreuna cu profesorul Marian Zulean de la Univ Bucuresti -Directorul Sectiei de Stiinte sociale de la ICUB, expert in politici publice si securitate- am incercat candva sa punem pe picioare o echipa si un proiect care sa se uite la chestiunile asta in perspectiva unor scenarii pentru Romania. Era pur si simplu o curiozitate: Cum Dumnezeu se gandeste sistematic si pana la capat o asa situatie? Care sunt concatenarile de lanturi cauzale invizibile la prima vedere care se releva in analiza? N-a iesit. Si cand am inteles ca suntem neaveniti, am lasat-o balta.

Totusi: Undeva si cineva -in UE, in Romania, undeva- trebuie totusi sa se uite la lucrurile astea serios. Trebuie sa gandeasca despre ele, trebuie sa analizeze ce inseamna institutional, social, economic, cultural, politic si ca securitate toate astea. Nu e vorba de eurocentrism, nationalism etc. E vorba inainte de orice de bun simt administrativ si de un minimum de pragmatism. Nu putem sta in prezentul imediat, ca strutul cu capul in nisip. Trebuie produse analize, cunoastere si scenarii pe aceasta tema. Nu putem contiunua la nesfarsit repeta mantre corecte si ne bate cu pumnul in piept, dand ochii peste cap si apoi uitandu-ne in alta parte….

PS Esenta dezbaterilor de pana acum:

Avem o problema serioasa la care nu avem raspunsuri dar la care ar trebui sa ne gandim serios si care se intampla ca atarna de un domeniu -demografia- in care analiza cantitativa si datele statistice chiar sunt relevante si marja de ambiguitate hermeneutica este mai mica decat in alte domenii.

Reactie: Hai sa va spun o poezie despre cum ar fi sa fie bine si sa nu fie rau.