• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
O nouă generație pierdută
O nouă generație pierdută
Home
Societate

O nouă generație pierdută

December 15th, 2020 Ioana Jinga Ioana Jinga Cultura, Societate comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

În romanul său The sun also rises, Hemingway folosește expresia „generație pierdută” pentru a-i numi pe tinerii care au luptat în Primul Război Mondial și care și-au pierdut astfel șansa de a trăi o viață „normală”. Sintagma a fost dată uitării pentru o lungă perioadă de timp, dar iată că, după o sută de ani, contextul pandemiei o readuce la viață. Acum, datorită faptului că sfârșitul acestui vis urât întârzie să apară, pe lângă victimele sale directe, au apărut încet, încet și victime colaterale – tinerii.

Milenialii și generația Z au fost loviți puternic de situația actuală. În pragul examenelor de trecere dintr-o etapă în alta, fiind pe cale să intre pe câmpul muncii sau poate chiar pregătiți să înceapă o viață de familie, tinerii au fost nevoiți să se adapteze la un stil complet nou de a învăța, de a munci și de a menține legăturile sociale. Fiind familiarizați cu tehnologia, acest pas nu a fost dificil din punct de vedere tehnic. Cu toate acestea, psihic, ceva s-a rupt. Așteptările în ceea ce privește cea mai frumoasă perioadă a tinereții s-au spulberat complet. Oricum, probabil că adaptabilitatea pe care au învățat-o în aceste luni de restricții le va fi de ajutor și în continuare, dat fiind faptul că vor fi nevoiți să înfrunte viața de după pandemie, precedată de criza economică. Dar chiar și cu acest atuu în plus, ei rămân încă îngropați în datorii, majoritatea fără un loc de muncă stabil, încă așteptând să aibă destule resurse ca să își întemeieze și să își poată susține o familie și desigur, departe de a fi bine pregătiți pentru cele ce au să urmeze.

În plus, adaptabilitatea are și o altă consecință, anume nesiguranța, ceea ce îi face pe mileniali o generație extrem de nesigură. Dar de ce ar fi nesiguri? Până la urmă, nu sunt oare cea mai educată generație? Nu au avut parte de un trai mult mai bun decât strămoșii lor? Nu s-au bucurat de niște oportunități la care bunicii lor nici nu ar fi visat? Răspunsul este, desigur, afirmativ, dar tocmai fiindcă beneficiile au crescut, se poate observa și o creștere a costurilor. De exemplu, pentru a găsi o slujbă care să îți asigure un trai decent, trebuie să treci printr-o facultate, poate chiar un master sau un doctorat. Acest proces durează în majoritatea cazurilor, până la aproximativ 20 de ani, de la intrarea în ciclul primar până la ieșirea de pe băncile scolii, cu o diplomă de doctorat. În tot acest timp, lucrurile se schimbă, evoluează. Poate locul de muncă dorit la început nici nu mai există pe piața muncii, sau poate că că a fost înlocuit de ceva complet nou, pentru care toată perioada de pregătire nu îi servește tânărului la nimic. Așadar, ei sunt nesiguri în ceea ce privește cariera, fapt care duce în mod evident la nesiguranță în ceea ce privește întemeierea unei vieți de familie și, prin urmare, la o amânare a acesteia. Aceste fapte ne revelează niște aspecte ale vieții tinerilor destul de sumbre: în generația milenialilor a fost înregistrată cea mai mare rată de singurătate, depresie și stres de până acum. Mai mult, fiind developeri ai cultului personalității și ai gratificării imediate, aceștia sunt mult mai puțin dispuși să exercite virtutea răbdării pentru a obține rezultate satisfăcătoare și întâmpină eșecul cu o mai mare dificultate ca generațiile precedente. Constant dezamăgiți și amăgiți de ei înșiși, de țară și de Occident, par rupți de realitate. Ei trăiesc în peștera idealurilor ratate sau posibile, urmărind compulsiv dansul unor umbre artificiale, proiectate pe un perete portabil. Astfel, își construiesc o cetate personală, o bulă de subiectivitate, scindându-se de lumea de afară, în mod involuntar și inconștient.

Dacă ar fi însă să privim lucrurile dintr-un alt punct de vedere, prima „generație pierdută” (sau Generația din 1914), cea a lui Hemingway, a reușit să construiască o lume nouă, înfloritoare, atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere cultural. De exemplu, în țara noastră, cei din această generație au întemeiat România Mare (1918-1940) iar în Occident, din ea s-au format grupuri de oameni de cultură, cum ar fi cea din care făceau parte și F. Scott Fitzgerald, Gertrude Stein, Ernest Hemingway, T. S. Eliot, Ezra Pound, Jean Rhys și Sylvia Beach (anii 1920). Astfel încât, atunci când vorbim despre ei nu ni-i amintim ca făcând parte din ceva „pierdut” sau neproductiv, ba chiar din contră. Mai mult, dacă am sta să analizăm situația în profunzime, ne-ar veni în minte destule generații de acest fel, care ar fi trebuit să fie șterse din istorie fie din cauza războaielor, fie a bolilor și de care, chiar și așa, ne amintim cu recunoștință, pentru că ne-au oferit cunoaștere și experiență ca să fim capabili să înfruntăm încă o criză.

Așadar, riscul apariției unei „generații pierdute” este mai degrabă o nouă știre dramatizată cu scopul de a atrage cititorul însetat de spectacol. Astfel încât, dacă ne-am gândi serios la această problemă, ar trebui să recunoaștem că nu există o „nouă generație pierdută” ci doar „încă o generație pierdută”, care va încerca la rândul ei să se regăsească și să își împlinească datoria pe care o are atât față de cei mai bătrâni, cât și față de cei care îi vor urma. Toate acestea fiind împlinite cu speranța că, următoarea generație se va regăsi mai repede după ce și ea, la rândul ei, va fi „pierdută” și cu dorința de a construi o „minunată lume nouă (de data aceasta) post-pandemică”.

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Un fragment din „Societate alienată și societate sănătoasă”, de Erich Fromm
Previous article Ce-ar zice Seneca? Sfaturi stoice care ne ajută să facem față vremurilor de pandemie
Ioana Jinga

Ioana Jinga

Ioana Macrina Jinga (n.2002) este elevă în an terminal la Liceul Teoretic „William Shakespeare”, Timișoara. A lucrat la Librăria La Două Bufnițe din Timișoara. A participat la seminarul internațional John Galt School - Why Objectivism?, organizat de Students for Liberty, România. În prezent este consultant media pentru mai multe persoane publice din România. Interese: Limbi străine, Limbi clasice, Filozofie, Teologie, Muzică, Istorie și Psihologie.

Related Posts

Destinul educației umaniste în Universitatea americană
April 18th, 2021

Destinul educației umaniste în Universitatea americană

Ce exprimă muzica?
April 4th, 2021

Ce exprimă muzica?

Dalina Bădescu: Anastasia Stoiciu - Memoria artei contemporane
March 28th, 2021

Dalina Bădescu: Anastasia Stoiciu - Memoria artei contemporane

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică” Economie

Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică”

Apr 18th, 2021
André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă” Cultură

André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă”

Apr 18th, 2021
Destinul educației umaniste în Universitatea americană Cultura

Destinul educației umaniste în Universitatea americană

Apr 18th, 2021
Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020 Cultură

Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020

Apr 17th, 2021
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România? Cultură

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Apr 1st, 2021
De ce au muzicienii nevoie de filozofie Cultură

De ce au muzicienii nevoie de filozofie

Apr 1st, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.