O profesoară de la Universitatea Fairleigh Dickinson a făcut recent o prezentare pentru Universitatea Rutgers unde a explicat modul în care „privilegiul creștinilor albi” și „privilegiul creștin” sunt responsabile pentru apariția sclaviei, genocidului și colonialismului.
În data de 9 septembrie, Universitatea Rutgers a susținut o prelegere cu scopul de a analiza problema „privilegiului creștinilor albi”.
Centrul pentru Protecție, Rasă și Drepturi al facultății de drept a găzduit-o pe profesoara Khyati Joshi care a pregătit cursul. Joshi a publicat în iulie o carte cu un titlu asemănător, „Privilegiul creștin alb: iluzia egalității religioase în America” (White Christian Privilege: The Illusion of Religious Equality in America). Profesoara a mai adăugat că se consultă în mod regulat cu mai mulți angajatori și mai multe școli cu privire la aceste probleme.
În prezentarea sa, Joshi a discutat despre modul în care culoarea albă a pielii și religia creștină sunt cauzele „genocidului”, „sclaviei” și „colonialismului”. Ea a afirmat că dorește ca oamenii să înțeleagă „rolul pe care creștinismul l-a avut în construirea privilegiului albilor”.
Aceasta a precizat că anumite concepte cum ar fi destinul manifest, adică ideea conform căreia colonizatorii au fost ghidați de Dumnezeu pentru a cuceri noi teritorii, sunt o dovadă a afirmațiilor ei despre supremația albă și creștinism.
„Trebuie să luăm în considerare și justificarea biblică a sclaviei”, a adăugat Joshi.
Pe parcursul prezentării sale, Joshi a explicat ce este privilegiul creștin alb și modul în care se manifestă în societate. Ea a susținut că privilegiul creștin este „înrădăcinat în edificiul” jurisprudenței americane. Aceasta a mai vorbit despre modul în care chiar și creștinii care nu sunt albi se bucură de anumite privilegii.
Joshi a afirmat în timpul prezentării online, la care a participat și The College Fix, că în timp ce era studentă, a observat cum cercetările privind rasa albă (whiteness) din America au ratat adesea „rolul explicit al religiei în dezvoltarea privilegiului acestei rase”.
Joshi, care s-a identificat ca hindusă, a declarat că a fost martora privilegiului creștin alb întreaga viață, dar „nu a avut limbajul pentru a putea articula ceea ce trăia”. Ea a mai spus că uneori percepea privilegiul creștin alb, iar alteori doar privilegiul creștin.
Când vorbim despre istoria acestei țări și privilegii, „ar trebui să ne referim la privilegiul creștin protestant, deoarece Statele Unite au o îndelungată istorie anti-catolică.”
Privilegiul creștin face parte din „supremația creștinilor albi”, conform unui slide pe care Joshi l-a prezentat. Această formă de privilegiu are drept componente hegemonia, normativitatea și privilegiul creștine. Conform lui Joshi, privilegiul creștin este „un produs al opresiunii religioase sistematice care s-a manifestat de-a lungul istoriei acestei țări”.
Aceasta mai susține că creștinii nu au niciodată trebuit să lupte pentru libertatea lor religioasă
În prezentare, Joshi a menționat că dosarele judecătorești privind libertatea religioasă a confesiunilor care nu sunt creștine pot fi un indicator al privilegiului creștin.
Joshi a prezentat trei cazuri pentru a-și susține punctul de vedere, inclusiv Goldman vs. Weinberger, o hotărâre din 1986 prin care Curtea Supremă a permis armatei să împiedice un ofițer militar evreu să poarte un yarmulke (yarmulke sau un kippah este o coifură fără margini, de obicei din țesătură, purtată în mod tradițional de bărbații evrei pentru a îndeplini cerințele obișnuite de acoperire a capului; n. trad.) în timpul serviciului.
Ea a discutat, de asemenea, despre cazul Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Departamentul de Resurse Umane vs. Smith, în care Curtea Supremă a condamnat în 1989 doi consilieri pentru abuzul de droguri, pe care guvernul Oregon îi concediase după ce au fost testați pozitiv pentru droguri. Aceștia înghițiseră peiot (un medicament halucinogen preparat din cactusul peiot, care conține mescalină; n. trad.).
Aceasta a mai invocat un caz al Curții Supreme din 1988, Lyng v. Northwest Indian Cemetery, în care s-a decis că nativii americani nu aveau niciun drept justificat religios să împiedice tăierea lemnului de pe terenurile pe care le considerau sacre.
Joshi nu a oferit niciun răspuns mai multor solicitări venite din partea noastră de a clarifica motivele pentru care niciun contraexemplu nu a fost discutat în prezentarea sa. Ea a transmis printr-un e-mail că va răspunde printr-un comentariu, dar asta nu s-a întâmplat decât o săptămână mai târziu, pe data de 18 septembrie.
„Orice persoană care candidează pentru o anumită funcție va fi chestionată cu privire la credința sa. Ideea pe care voiam să o sugerez este că în cazul unor candidați ale căror confesiuni sunt din rândul religiilor minoritare, identitatea lor religioasă poate fi folosită ca motiv de chestionare a abilității lor de a-și reprezenta alegătorii”, a afirmat Joshi, ca răspuns la problema ridicată de noi a candidaților creștini a căror credință le este deseori contestată.
În răspunsul său, Joshi a explicat diferența dintre indivizii care caută să împiedice legea din a-i opresa și cei „care se ceartă pentru dreptul de a-și impune credința asupra angajaților și cunoscuților.”
„Diferența la care mă refer este aceea dintre a-ți câștiga dreptul de a-ți practica credința și cel de a o impune altora. Ce este remarcabil la decizia Hobby Lobby este că Curtea Supremă a ajuns la concluzia că da, creștinii au un drept legal de a-și impune credința altora fără niciun fel de precedent legal”, a mai spus aceasta.
Creștinii care nu sunt albi pot avea, de asemenea, privilegii
Asupra problemei creștinilor care nu sunt albi, Joshi a afirmat că și aceștia pot avea uneori privilegii. Comunitățile creștine de culoare „au și ele privilegii creștine”, dar „atunci când luăm în calcul intersecționalitatea… elementul rasial este totuși prezent.”
Ea consideră că oamenii trebuie să înțeleagă că „problema principală este întotdeauna privilegiul creștinilor albi sau supremația creștină albă”. Joshi a mai adăugat că „la un anumit nivel, și hispanicii catolici au privilegii creștine”.
Ea mai declară că o modalitate de a reduce privilegiul creștin este acela de a îmbrățișa diferențele religioase, de exemplu folosind urări creștine precum „Crăciun fericit”. Ea a menționat că încearcă să spună „Crăciun fericit” în loc de „Sărbători fericite”, în speranța că ceilalți creștini îi vor răspunde, urându-le astfel și celor care nu sunt creștini sărbători fericite.
În plus, Joshi a mai spus că o modalitate de a-i înțelege mai bine pe ceilalți este ca fiecare să își analizeze propriul grup de cunoștințe și să observe dacă vorbește mereu doar cu oameni care îi sunt asemănători.
„Nu vom reuși să facem nicio schimbare doar ascultând pasiv”, a afirmat profesoara; în schimb „trebuie să luăm în primire provocările pe care e nevoie să le soluționăm” și să ne examinăm „sfera de influență”.
În timp ce directorul Centrului pentru Protecție, Rasă și Drepturi, Sahar Aziz, a fost de acord cu această declarație în timpul prezentării, acesta nu a răspuns la mai multe e-mailuri trimise de The College Fix, prin care solicitam câteva comentarii cu privire la privilegiul creștin și întrebam dacă intenționează să găzduiască în universitatea lor și profesori cu puncte de vedere diferite de acestea.
Profesoara Joshi a trimis un email către The College Fix pe data de 18 septembrie în care a spus că „școlile sunt foarte ezitante în a discuta acest subiect pentru motivele pe care le-am menționat în cartea mea”, dar a remarcat că, în urmă cu câțiva ani, „studenții de la Universitatea Drew, împreună cu un profesor, au reușit să organizeze cu succes un curs despre religiile lumii la Madison High School.”
Unul din următoarele subiecte ale seriei de prelegeri organizate la acest centru, care vizează experiența „comunităților musulmane, arabe și din Asia de Sud”, include o prezentare cu privire la sancțiunile împotriva Iranului și o alta despre combaterea terorismului în Somalia.
Organizația Americanii Uniți pentru Separarea dintre Biserică și Stat (AU) o va găzdui pe Joshi săptămâna viitoare, într-o conferință despre „demantelarea privilegiului alb” și „naționalismul creștin”.
Articol original: Professor Blames White Christian Privilege for Slavery Genocide
Traducerea a fost realizată pentru Marginalia de Cătălina Sili, studentă la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași