• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Tudorel Urian: Pe cine mint PSD, ALDE și UDMR?
Tudorel Urian: Pe cine mint PSD, ALDE și UDMR?
Home
Politică

Tudorel Urian: Pe cine mint PSD, ALDE și UDMR?

June 29th, 2018 [ Tudorel Urian ] [ Tudorel Urian ] Politică comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Chiar dacă tendințele și derapajele autoritariste ale puterii PSD-ALDE (sprijinită eficient de UDMR) sunt din ce în ce mai evidente, România face parte, încă, din câmpul democrației. Cel puțin formal. Pentru că cele trei elemente care garantează o democrație (1. Asigurarea dreptului la vot; 2. Organizarea de alegeri corecte; 3. Dreptul la informare) au fost cu strictețe respectate la ultimele alegeri. Nu știm ce va fi în viitor, dar alegerile organizate de guvernul Cioloș au fost exemplare din punctul de vedere al respectării standardelor democratice. Inclusiv problematicul punct 3 în contextul avalanșei de fake news a fost asigurat în condițiile în care nimeni nu a fost cenzurat și toți au putut să-și facă publice și să-și susțină programele și candidații.

Faptul că PSD a candidat disimulat, sub aparențele unui partid social-democrat, iar ALDE sub masca unui partid liberal, ambele dovedindu-se ulterior niște partide populiste de cea mai joasă speță nu poate fi imputat celor care au organizat alegerile, la fel cum nici escrocheria „programului de guvernare”, a cărui lipsă de realism intra în responsabilitatea directă a candidaților, nu putea fi penalizată anticipat, prin măsuri administrative.

Tot ceea ce au făcut PSD și ALDE după preluarea puterii a fost, așa cum o spune pentru prima oară ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, să caute contestarea sau împiedicare procedurilor judiciare care vizează clasa politică și să găsească metode mai mult sau mai puțin sofisticate prin care puterea judecătorească să treacă în subordinea puterii politice. Altfel spus, să încalece separația puterilor în stat, principiu de bază al democrațiilor liberale. De aceea, se poate spune că România a intrat, de facto, prin modificările aduse legilor justiției (mai ales în ipoteza tot mai probabilă a promulgării lor), în categoria democrațiilor iliberale. Iar, cum scopul vital al unor asemenea regimuri este menținerea la putere, este posibil și chiar foarte probabil ca viitoarele alegeri să aducă încălcări flagrante ale celor trei elemente enunțate la începutul acestui articol, fapt ce ar consacra scoaterea și formală a țării noastre din rândul democrațiilor. La interesele uriașe ale grupării PSD-ALDE și la felul în care aceste partide (alese, totuși, de numai 3 milioane de alegători dintr-un corp electoral de 18 milioane) tratează opoziția parlamentară și societatea civilă, la metodele frizând escrocheria pe care le practică în actul de guvernare, îți trebuie foarte mult optimism pentru a-ți putea imaginea că viitoarele alegeri nu vor fi fraudate.

PSD și ALDE au cucerit puterea printr-o mare minciună dându-se drept partide social-democrat, respectiv liberal și vânturând un presupus program de guvernare, de factură suprarealistă, cu pasaje extrase parcă din Țiganiada lui Ion Budai-Deleanu. La guvernare fiind, ele continuă aceeași prezentare a negrului drept alb și a albului drept negru, anunțând că respectă cu strictețe „programul de guvernare” (deși nimeni nu i-a auzit vorbind în campania electorală despre dinamitarea sistemului judiciar și trimiterea în libertate a mii de infractori de tot felul, de dezincriminarea în viitor a mai tuturor infracțiunilor prevăzute în codul penal și practic despre legalizarea abuzului în serviciu și a furtului din banii publici), că dinamica economiei românești a ajuns prilej de invidie pentru țările occidentale, care nu mai știu ce bețe să ne bage în roți pentru a bloca creșterea nestăvilită a nivelului de trai al românilor.

Prea puțin popularele printre cetățenii cinstiți măsuri pentru sprijinirea infracționalității sunt prezentate în țară drept cerințe obligatorii ale Uniunii Europene, iar atunci când reprezentanți ai marilor puteri occidentale se arată scandalizați de aceste inițiative, sunt puși la punct în numele dreptului parlamentului de a legifera și al voinței românilor care i-au ales în deplină cunoștință de cauză. În momentul în care gluma se îngroașă și sunt chemați să dea explicații în fața forurilor europene devin modești și naivi, spun că nu doresc decât să armonizeze legislația românească la cea europeană și cu cerințele Curții Constituționale, că sunt gata să repună în discuție aspectele evident scandaloase, pentru ca, întorși în țară, să se năpustească și mai furioși cu târnăcoapele în stâlpii de rezistență ai democrației.

Toți știm că mint: nimeni din România (mă gândesc, totuși la oamenii responsabili, cât de cât informați) sau din cancelariile occidentale nu cred că mai are îndoieli în privința relelor intenții ale echipei Dragnea-Tăriceanu-Kelemen! Problema este că, pe zi ce trece, acești dușmani ai democrației vor fi tot mai greu de oprit. Atribuțiile Președintelui României sunt într-un continuu proces de amputare, justiția este tot mai aproape de a simți pe spinare șaua politicului, instituțiile statului sunt colonizate cu fideli de partid care nu urmăresc decât interesele celor care i-au pus acolo.

Toți sunt capabili să jure că minciuna e adevăr și adevărul e minciună. Occidentalii știu și ei foarte bine cine sunt Dragnea, Tăriceanu și Kelemen. Toți au ambasade la București care trimit rapoarte, toți au corespondenți de presă și servicii de monitorizare a presei românești, nu există declarație a vreunui demnitar sau reacție a străzii care să treacă neobservate. Trebuie să fii de tot naiv să-ți imaginezi că marile cancelarii occidentale reacționează în baza unor cuvinte răuvoitare transmise de dușmanii personali ai lui Dragnea și Popescu-Tăriceanu.

Cu toate acestea, reacția instituțiilor europene a fost destul de palidă până în prezent. Cel puțin la nivel oficial. Motivul? Pe de o parte prezumția de democrație. Cel puțin la nivel formal puterea este legitimă, alegerile au fost corecte, iar legile controversate nu au intrat încă în vigoare. Pe de altă parte, poziția strategică a României, rolul ei în cadrul NATO și în echilibrul de forțe regional funcționează, ca și în cadrul Turciei în favoarea tratării cu menajamente a unor lideri pentru care democrația pare să fi devenit principalul dușman.

Ceea ce nu înseamnă însă că în adâncime apele nu sunt foarte agitate. Chiar dacă bravează la suprafață puterea de la București are, cu siguranță, toate semnalele legate de riscurile pe care și le asumă prin politica ei iresponsabilă. Iar răspunsul va veni acolo unde doare cel mai tare: în zona economică. Din păcate, însă, cel puțin în prima fază, cei mai crunt loviți nu vor fi marii profitori ai acestei politici decerebrate, complet rupte de interesele României și ale locuitorilor ei.

 

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article D. P. Aligica: Nu va dura mult si vor incepe sa se manance intre ei, nu va dura mult si vor face iar greseli majore
Previous article Ioan Stanomir: Regimul Dragnea- după moţiune
[ Tudorel Urian ]

[ Tudorel Urian ]

Related Posts

Taguieff: „Decolonialismul este boala senilă a stângii intelectuale contemporane”
March 28th, 2021

Taguieff: „Decolonialismul este boala senilă a stângii intelectuale contemporane”

Reflecții cu privire la nesupunerea civică în vremea pandemiei
March 16th, 2021

Reflecții cu privire la nesupunerea civică în vremea pandemiei

Noua lege a blasfemiei din Scoția
March 7th, 2021

Noua lege a blasfemiei din Scoția

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România? Cultură

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Apr 1st, 2021
De ce au muzicienii nevoie de filozofie Cultură

De ce au muzicienii nevoie de filozofie

Apr 1st, 2021
Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell Cultură

Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell

Mar 31st, 2021
Este renașterea cazuisticii despre cazuistică? Filozofie

Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?

Mar 31st, 2021
Pandemie, isterie şi politica prudenţei Opinii

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Mar 31st, 2021
Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020 ALTFEL

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Mar 31st, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.