• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Petrișor Peiu. Dragnea a plecat, Romania a ramas. Deocamdata, cu aceleasi probleme. Cand ne suflecam manecile?
Petrișor Peiu. Dragnea a plecat, Romania a ramas. Deocamdata, cu aceleasi probleme. Cand ne suflecam manecile?
Home
Opinii

Petrișor Peiu. Dragnea a plecat, Romania a ramas. Deocamdata, cu aceleasi probleme. Cand ne suflecam manecile?

June 8th, 2019 [ Marginalia ] [ Marginalia ] Opinii comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Romania nu isi mai poate permite luxul de a fi condusa de prosti. De oameni mici, lipsiti de viziune, incapabili sa isi imagineze un viitor coerent pentru tara lor. M-am chinuit mult timp sa gasesc o exprimare mai putin brutala pentru a exprima acest lucru, dar am ajuns la concluzia ca astazi avem multa nevoie de un adevar simplu, rostit direct, fara figuri de stil inutile.

Deoarece Liviu Dragnea nu putea sa vada si sa inteleaga nimic mai departe de curtea sa de codrini si valcovi, pentru el Romania era o suma de posesiuni feudale, care puteau primi sau nu cate o punga de galbeni de la Bucuresti sa mai repare cate un pod sau cate o fantana. Nu a avut niciodata o viziune sau o strategie cu Romania intreaga, nu a putut niciodata sa conceapa un plan pentru unirea marilor orase ale tarii cu linii care sa insemne cai ferate, autostrazi sau conducte. Si atunci a crezut ca daca se va folosi de vreunul din bufonii sai pe post de figurant in calitate de ministru (sau chiar prim ministru) va putea sa dirijeze pungile cu galbeni cu mana bufonului respectiv. Aceasta paradigma a dominat Romania, de altfel, si pe vremea domniei Elenei Udrea.

Si pentru a vizualiza ziua de azi cat mai bine si mai simplu iata, mai jos, doua imagini care ar trebui sa ii obsedeze pe toti politicienii romani, si pe cei invinsi si pe cei invingatori la 26 mai 2019. Cu aceste imagini ar trebui sa isi inceapa ziua si tot cu ele ar trebui sa-si sfarseasca ziua si liderii victoriosi si cei infranti la ultimele alegeri. In stanga este harta celor peste 1.500 km de autostrazi din Ungaria si in dreapta este harta celor aproape 800 km de autostrazi din Romania, o tara de doua ori mai mare decat Ungaria, ca suprafata si ca teritoriu.

Autostrazi Romania Ungaria

Harta maghiara de mai sus indica o viziune “crystal clear“: toate marile orase unite cu Budapesta radial si capitala inconjurata de o mare autostrada de centura. Harta romaneasca indica haosul si hei-rupismul de la noi: o bucata de sosea ici, una colo si om mai vedea noi ce facem la anul. Iar planurile de viitor sunt sa legam Iasiul cu Targu-Mures, nicidecum cu Bucurestiul. Altii ar vrea sa uneasca Craiova cu Timisoara, nicidecum cu Bucurestiul. Fiecare nu face decat sa se gandeasca meschin la propria sa reduta feudala, pentru ei nu exista Romania, ci doar o suma de judete care se bat pe favorurile financiare ale Divanului medieval de la Bucuresti.

Toti presedintii de partid ar trebui sa se gandeasca la aceste imagini alaturate ori de cate ori vor dori sa numeasca un prostanac la carma cate unei bucati de Romania. Sa se gandeasca bine!

Si ar mai trebui sa se mai gandeasca la o comparatie: intre ratele de penetrare a alimentarii cu gaze, care sunt 93% in Ungaria si 35% in Romania.

Si inca o imagine “tare” pentru nesomnul politicienilor nostri: numarul de firme pe care fiecare natiune le detine printre primele 500 de companii din Europa Centrala si de Est:

Numar firme Romania

Sursa: AICI

Ar putea conducatorii nostri sa nu uite nici faptul ca pentru fiecare euro pe care un roman il primeste de la Uniunea Europeana, un polonez primeste 1 euro si 40 de centi, un ungur primeste 1 euro si 60 de centi, iar un slovac primeste 1 euro si 80 de centi.

Pentru a nu atrofia cu totul entuziasmul de sine al liderilor nostri, sa incheiem acest sir de imagini ale performantei noastre de pana acum cu ordinea si proportiile exportatorilor europeni:

exporturi Romania

Sursa: AICI

Aceste imagini si cifre de mai sus sunt rezultatul unei politici de a pune prim-minstri dintre vecinii de bloc ai liderului politic si de a il alunga din Parlamentul European pe Ioan Mircea Pascu pentru a-i face loc Rovanei Plumb sau Mariei Grapini.

Invingatorilor de la 26 mai le datorez o mica poveste din istoria Europei:

Intre anii 1740-1748, Europa de Vest a trait un sangeros razboi pentru succesiunea tronului Imperiului Habsburgic. Razboiul a fost declansat de aplicarea Pragmaticei Sanctiuni (Sanctio Pragmatica), adica de dreptul unei femei, fiica imparatului austriac Carol al VI-lea, Maria Tereza, sa succeada la tronul tatalui sau. Razboiul a fost declansat de catre regele prusac Frederic al II-lea (Der Alte Fritz), care a conditionat recunoasterea imparatesei Maria Tereza de cedarea catre Berlin a bogatei provincii a Sileziei. La acest conflict, devenit primul de anvergura globala, i s-au alaturat Vienei Marea Britanie, Rusia, Saxonia, Hanovra, Sardinia si principatele Unite, iar Franta, Spania, Sicilia, Suedia i s-au alaturat lui Frederic. Beneficiind de geniul militar al germanului Hermann Moritz Graf von Sachsen, cunoscut lumii ca maresalul Frantei, Maurice de Saxe, regele Ludovic al XV-lea isi impune, de o maniera decisiva, suprematia militara asupra continentului, ocupand Olanda habsburgica si Provinciile Unite (Olanda libera) . Maresalul de Saxa a umilit trupele imperiale austriece in ultimii 3 ani de razboi si a ocupat teritoriile belgiene si olandeze, finalizand operatiunile terestre (in mai 1748) prin intrarea in Maastricht, chiar sub privirile generalilor rusi ajunsi prea tarziu pentru a mai salva ceva.

Ei bine, dupa aceste campanii victorioase, nefericitul Ludovic al XV-lea a stricat totul printr-o pace catastrofala, Aix-la-Chapelle, octombrie 1748, prin care singurul castigator a fost Der Alte Fritz, care s-a ales cu Silezia. Nedemnul urmas al Regelui-Soare (Ludovic al XIV-lea) a devenit subiect de batjocura in Franta, cetatenii ironizandu-l prin expresii celebre precum Bete comme la paix (prost ca pacea) sau Travailler pour le roi de Prusse (lucrand pentru regele Prusiei) . Pierderea pacii din 1748 i-a costat pe francezi scump, ei pierzand urmatorul razboi (cel de Sapte Ani, 1756-1763), in care, sa vezi surpriza!, Frederic al II-lea a devenit aliatul perfidului Albion. Si uite asa francezii au pierdut toate posesiunile nord-americane de la est de Mississippi (Quebec-ul in primul rand) in favoarea englezilor si Louisiana in favoarea Spaniei si au inceput o decadere accelerata, care va culmina cu sangeroasa revolutie de la 1789 si care va face din Marea Britanie singura putere globala pentru urmatorii 125 de ani.

Ii invidiez cu sinceritate pe toti cei care au linistea interioara sa creada ca de numele unui procuror atarna constructia de spitale, de universitati sau de autostrazi in tara. Ii invidieaz cu sinceritate pe cei care si-au gasit pacea si echilibrul crezand ca numai gratiind si amnistiind politicienii corupti se vor putea construi reactoare nucleare, conducte pentru gaze si centrale electrice. La fel de sincer admir seninatatea celor care cred ca zornaind catuse va face ca patru milioane de romani sa revina acasa si sa schimbe norocul acestei tari.

Adevarul este, oameni buni, ca daca va imaginati o lume cu mult mai simpla decat este, dezamagirea va fi la fel de puternica precum va este astazi bucuria. Nu uitati ca, in fiecare an, strangem 10 miliarde de euro pentru sanatate (adica peste 500 de euro pentru fiecare roman) si avem media de viata mai mica decat orice alta tara central-europeana. Si din cei 500 de euro, numai vreo 20 se fura, iar 200 se pierd din prostie, din aparatura sofisticata dusa unde nu are cine s-o manuiasca, din risipirea doctorilor specialisti acolo unde sunt prea putini pacienti, din risipirea inconstienta a unor resurse mult prea scumpe. Nu uitati ca, in loc sa faceti cate o universitate de stat in fiecare oras, unde nici profesori nu sunt, nici studenti si nici dotari, cineva (cu mintea mai larga decat prafuitii ministri ai educatiei pe care i-am suportat), ar fi putut sa bage aceiasi bani in dublarea/triplarea marilor universitati, cu traditie si performante.

Ar fi bine ca toti liderii bucurosi de victoria din duminica trecuta sa nu uite niciun moment cat de repede au pierdut increderea romanilor Emil Constantinescu si Conventia Democratica dupa entuziasmanta schimbare de regim din 1996! Si sa nu uite niciun moment cat de repede au pierdut increderea romanilor Traian Basescu si PDL dupa entuziasmanta realegere din 2009.

Oameni buni, in clipa in care l-ati propus Avocat al Poporului pe Peter Eckstein-Kovacs, a treia zi dupa 26 mai, ati si inceput sa pierdeti din cele 5,5 milioane de voturi pe care le-ati adunat impreuna. De ce trebuia sa incepeti tocmai cu o asemenea controversa exact in ziua in care tara era inundata cu detaliile anomaliei voturilor UDMR-iste din Baragan sau din Apuseni? Ati si uitat ca Romania nu este membru OECD pentru ca s-a opus Viktor Orban? Ati si uitat cine conduce, de fapt, UDMR? Cum sa aiba o functie nationala cineva pentru care lumea se reduce la Transilvania? Nu era oare mai cinstit sa cereti justitiei condamnarea celor care au cumparat si vandut voturile romanilor pentru UDMR la fel de ferm cum ati cerut si condamnarea rivalilor politici? Bine ca nu l-ati propus presedintele Academiei pe Lucian Boia sau ministrul apararii pe Sabin Gherman….

Presedinti ai partidelor castigatoare, voi stiti bine ca declicul din 26 mai 2019 va va aduce in urmatorul an la putere in Romania. Fiti pregatiti atunci sa dati tara pe mana unor oameni care sa semene mai mult cu conducatorii natiunilor care au reusit decat cu analfabetii care ne conduc astazi. Nu inlocuiti valcovii lui Dragnea cu valcovii vostri, inlocuiti-i cu niste ministri mai destepti si mai priceputi decat sefii lor de partid. Fiti pregatiti sa va bateti la Bruxelles si Strasbourg sa aduceti romanilor aceleasi sume pe care le primesc si cehii si ungurii si polonezii. Fiti pregatiti sa construiti autostrada Pitesti-Sibiu la timp, fiti pregatiti sa triplati rata de penetrare a distributiei de gaze naturale, fiti pregatiti sa ne aduceti apartenenta la OECD, fiti pregatiti sa construiti spitalele regionale. Si toate acestea in 4 ani. Pentru ca atat veti avea la dispozitie.

Si inca ceva: renuntati la lozinci! In definitiv, ma intreb cum ar fi fost astazi caracterizat Ionel Bratianu: suveranist sau federalist?

text publicat în premieră pe ziare.com

  • Tags
  • restart
  • start

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Daniel Uncu. Basarabia - lovitură de teatru?
Previous article Tudorel Urian. Fără penali în funcții publice
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Despre o anume modestie a fericirii
April 10th, 2021

Despre o anume modestie a fericirii

Daniel Uncu. Două constructe smintite
April 5th, 2021

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Pandemie, isterie şi politica prudenţei
March 31st, 2021

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020 Cultură

Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020

Apr 17th, 2021
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România? Cultură

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Apr 1st, 2021
De ce au muzicienii nevoie de filozofie Cultură

De ce au muzicienii nevoie de filozofie

Apr 1st, 2021
Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell Cultură

Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell

Mar 31st, 2021
Este renașterea cazuisticii despre cazuistică? Filozofie

Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?

Mar 31st, 2021
Pandemie, isterie şi politica prudenţei Opinii

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Mar 31st, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.