Răzvan Luca. ‘Ceaușescu ne-a plătit datoria externă’ – scurte lămuriri

Soțul, soția și cei trei-patru copii accesează un credit de la bancă pentru un ditamai motocultorul și un cazan pe lemne, chestii hidoase pe care le-au înghesuit jenați în hambar. Familia a acceptat resemnată – ‘o știi tata ceva, doar nu e bolând!’

Pentru un timp lucrurile păreau să meargă dintr-o oarecare inerție. Atât soțul cât și soția aveau un venit stabil chiar dacă nu în întregime satisfăcător. În timpul liber el se folosea de motocultor ca să ciubucărească prin vecini, completându-și astfel venitul modic. Copiii primeau și ei bani de câte un botoșel nou, pentru care îi zâmbeau recunoscători.

La un moment dat un șoc bancar îl deraiază sau, cel puțin, îi deraiază ideea despre credit pe care se încăpățânează în sinea lui să îl achite anticipat și să nu mai audă vreodată de așa ceva. Întâi de toate îi comunică nevestei că va trebui să-și asume cu plăcere noul model spartan de raționalizare a alimentației pe care i l-a pregătit. Dacă până acum mânca o pâine pe săptămână, de acum va trebui să se sature cu un sfert, cu beneficii directe și pentru silueta ei – gândea meschinul patriarh. Pentru copilași efectele erau asemănătoare: bananele le vor vedea doar în reviste, pui vor mânca doar din rezerva strategică congelată din timpul Războiului Mondial, cât despre botoșeii suplimentari – nici pomeneală.

Tot venitul familiei urma să se îndrepte spre achitarea anticipată a creditelor și spre ieșirea gospodăriei de pe radarul bancherilor lipsiți de scrupule. Nu trecu multă vreme până când soției i-a fost spulberat mirajul închipuit al solidarității, văzându-l pe soț că aduce ilicit câte o ciocolată acasă pe care acesta o consuma ca hapsânul în intimitatea toaletei. ‘CE FACI ACOLO, PUIULE?’, la care răspunsul invariabil era apa trasă la toaletă. Cu impunitate și sfidare vrednică de-o castă superioară, el evita embargoul și austeritatea. Restul familiei însă – nu. S-a ajuns că pruncilor le puteai număra coastele iar femeia avea pomeții mai proeminenți decât orice alte parte a corpului. Degradarea trăsăturilor ajuta să poată fi distinși în orice grup mare ca indivizi care parcă tranzitează genetic dinspre o specie spre alta, spre așa-zisul Om Nou. Siguranțele de curent erau dezactivate în fiecare seară pentru a putea întreține o iluzorie stare de normalitate sub voalul întunericului, ca în pilda peșterii lui Platon. Tot acest supliciu și chin personal pentru că patriarhul nu putea scăpa din prizonieratul paranoiei și al proastei înțelegeri a conceptului de creditare, printre altele.

N-a trecut mult timp până când copiii au realizat dimensiunea despotismului tatălui lor. Odată înzdrăveniți ca adolescenți, aceștia s-au descotorosit de regimul opresiv într-o baie de pumni și urale iar pe bătrân l-au aruncat afară cu tot cu motocultor, încercând apoi să-și refacă viața. De unele obiceiuri încă n-au scăpat, dar de!