• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
„Fedra”, de Jean Racine
„Fedra”, de Jean Racine
Home
RECENZII

„Fedra”, de Jean Racine

August 5th, 2020 Iarina Albu Iarina Albu RECENZII comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Jean Racine (1639-1699) a reprezentat apogeul clasicismului francez, tragediile sale respectând structura propusă de Aristotel în Poetica (regula celor trei unități: de timp, de spațiu și de acțiune, versuri cu ritm de 12 silabe, compoziția în 5 acte, personaje de sorginte nobilă etc.) și perfecționând personajul tragic, conferindu-i o complexitate surprinzătoare în comparație cu personajele corneliene, spre exemplu, care au o singură trăsătură de caracter predominantă.

Fiind orfan de la o vârstă fragedă, a fost crescut de bunica sa la mănăstirea Port-Royale, primind o educație jansenistă care avea să îi influențeze modul de gândire și creația pentru tot restul vieții. Și-a făcut intrarea pe scena artistică a Franței în forță, dovedind o cunoaștere profundă a publicului, care a migrat de la unul predominant masculin format din militari atunci când a debutat Corneille, la unul predominant feminin, cercurile artistice făcându-se și desfăcându-se în intimitatea saloanelor.

Ultima sa tragedie este Fedra, jucată pentru prima dată în 1 ianuarie 1677. Ce o face remarcabilă sunt sentimentele puternice, personajele complexe și situațiile tensionate surprinse în cadrul restrictiv și strict al tipicului structural clasicist. Prin această tragedie, care a cunoscut un succes imens, Racine își dovedește încă o dată geniul, inovând piesa de inspirație tragică printr-un lucru nemaiauzit până atunci în variatele ei reinterpretări: personajul central este feminin. Folosindu-se de dihotomiile vinovat/inocent, cuvânt/tăcere, lumină/întuneric, dramaturgul francez surprinde în Fedra personajul tragic autentic, construit conform indicațiilor lui Aristotel din Poetica, după cum anunța Racine în prefața operei.[1] Prin caracterul ambivalent al Fedrei, care este „nici întru totul inocentă, nici întru totul vinovată”[2], Racine surprinde complexitatea personajului, îi oferă dimensiune, permițând publicului să simpatizeze cu el și să se pună în locul lui, îndeplinind astfel funcția primară a tragediei (în viziunea lui Aristotel), aceea de catharsis.

Opoziția cuvânt/tăcere și puterea pe care o are cuvântul în opera raciniană sunt surprinse în două scene importante: mărturia Fedrei către doica sa Oenone și discuția dintre Fedra și Tezeu. Prima scenă surprinde acestă putere a cuvântului prin refuzul inițial al Fedrei de a articula iubirea sa incestuoasă față de fiul ei vitreg Hippolit. Odată verbalizată, mai ales față de altcineva, această iubire devine reală, cu adevărat monstruoasă, cuvântul conferind sentimentelor dimensiunea reală. Cea de-a doua scenă menționată se petrece în urma întoarcerii lui Tezeu din război, unde a fost presupus mort. Oenone îi spune că Hippolit este de fapt cel care și-a mărturisit iubirea față de Fedra, iar Tezeu, în urma comportamentului bizar al celor doi, o crede, exilându-și fiul și cerându-i zeului Neptun să îl pedepsească. Aici intervine forța tăcerii: cu un singur cuvânt, Fedra ar fi putut să salveze viața fiului său vitreg, însă nu este în stare să își recunoască vina, condamnându-l astfel la moarte.

Tipic tragediei clasice este de a scoate personajele de sub caracterul apăsător și inevitabil al fatalității, iar Fedra nu face excepție de la această regulă. Racine înlocuiește acest concept, care era asociat cu politeismul grecilor (concept opus liberului arbitru promovat de biserica catolică, predominantă în Franța secolului al XVII-lea), cu pasiunea. Fedra realizează că iubirea sa pentru fiul său vitreg este ceva greșit, însă nu reușește să se opună forței atotcuprinzătoare a pasiunii sale. Acest lucru este surprins foarte transparent în mărturia ei față de Hippolit, unde a mers cu intenția de a-l plânge pe Tezeu (presupus a fi mort) și de a discuta cu fiul său despre succesiunea la tron. Fără să își dea seama, prinsă în mrejele pasiunii, Fedra își mărturisește dragostea față de obiectul pasiunii ei, îngrozindu-l. Deși încearcă să își țină în frâu iubirea incestuoasă, pasiunea este de nestăpânit și duce la deznodămândul operei, moartea Fedrei.

Un alt lucru interesant care atrage simpatia publicului este faptul că personajele sunt pedepsite după merit, niciun personaj nevinovat nu moare la final. Astfel, Racine introduce interesul amoros al lui Hippolit, motivul pentru care moartea sa este justificată în ochii publicului, verișoara sa Aricia. Aceasta nu apare în piesa lui Euripide Hippolytus sau în cea a lui Seneca, Phaedra, care au fost sursele de inspirație pentru Fedra lui Racine.

Racine este capabil să actualizeze un mit antic, fiind considerat încă actual și captivant. Reușește să surprindă modul în care pasiunea o supune și o schimbă pe Fedra, ilustrând perfect caracterul ambivalent al acesteia. Această ambivalență nu ar fi putut avea alt rezultat decât cel prezentat de vestitul dramaturg francez. După cum spune și Roland Barthes: „Fedra este însăși tăcerea sa: ruperea acestei tăceri înseamnă moartea, dar și moartea nu poate fi altceva decât să fi vorbit”[3].

Racine, Jean, Phèdre, Paris,Théâtre classique, 2015.

 

NOTE:

[1] Racine, Jean, Phèdre, Paris,Théâtre classique, 2015, p.4.

[2]„ni tout a fait innocent, ni tout a fait coupable”, Ibidem.

[3] „Phèdre est son silence même : dénouer ce silence, c’est mourir, mais aussi mourir ne peut être qu’avoir parlé”, Barthes, Roland, «L’Homme Racinien», în Sur Racine, Paris, Editions du Seuil, 1963, p.116.

 

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Virgil Iordache. Rolul eticii cercetării în producția cunoașterii științifice
Previous article The Wall Street Journal: Actrița De Havilland a salvat Hollywood-ul de Stalin
Iarina Albu

Iarina Albu

Iarina Albu (n.2000) este studentă în programul de licență al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, specializarea Limbă și Literatură Rusă-Franceză. Este membru al asociației culturale Studiul. Interese: lingvistica, literatura comparată, filosofia, teologia, istoria și filosofia limbii, cinematografie, muzică.

Related Posts

Tolstoi și pandemia sau de ce „Război și pace” este mai actual ca oricând
November 23rd, 2020

Tolstoi și pandemia sau de ce „Război și pace” este mai actual ca oricând

Apel pentru o interpretare nepărtinitoare a Revoluției franceze: ,,Reflecții asupra Revoluției franceze”, de François Furet
October 23rd, 2020

Apel pentru o interpretare nepărtinitoare a Revoluției franceze: ,,Reflecții asupra Revoluției franceze”, de François Furet

„Autobiografie spirituală”, Simone Weil
October 15th, 2020

„Autobiografie spirituală”, Simone Weil

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Feodor Dostoievski: filosof al libertății Cultură

Feodor Dostoievski: filosof al libertății

Mar 8th, 2021
Lucian Croitoru. Inflația: se întâmplă din nou? Societate

Lucian Croitoru. Inflația: se întâmplă din nou?

Mar 8th, 2021
Virgil Iordache. Un model complet de universitate Debate

Virgil Iordache. Un model complet de universitate

Mar 8th, 2021
Noua lege a blasfemiei din Scoția Debate

Noua lege a blasfemiei din Scoția

Mar 7th, 2021
Câteva fragmente din „Gânduri către sine însuși”, Marcus Aurelius Cultură

Câteva fragmente din „Gânduri către sine însuși”, Marcus Aurelius

Mar 7th, 2021
Sergiu Klainerman: Nu există ceva numit „matematica albă” Debate

Sergiu Klainerman: Nu există ceva numit „matematica albă”

Mar 6th, 2021
Ioan T. Morar. Astronomie pentru poeţi şi capcane pentru postmoderni ALTFEL

Ioan T. Morar. Astronomie pentru poeţi şi capcane pentru postmoderni

Mar 6th, 2021
Teodor Baconschi. Afacerea de la Drept Societate

Teodor Baconschi. Afacerea de la Drept

Mar 6th, 2021
Melania Cincea. 10 august, al treilea dosar istoric muşamalizat de Justiţia română Opinii

Melania Cincea. 10 august, al treilea dosar istoric muşamalizat de Justiţia română

Mar 6th, 2021
Dimensiuni politice ale noii gândiri franceze Filozofie

Dimensiuni politice ale noii gândiri franceze

Mar 5th, 2021
Câteva fragmente din „Îndurare aspră”, de Sheldon Vanauken Filozofie

Câteva fragmente din „Îndurare aspră”, de Sheldon Vanauken

Mar 5th, 2021
Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea a II-a) Cultura

Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea a II-a)

Mar 4th, 2021
Vlad Topan. Prin scientism spre neo-păgânism. Sau despre milenarismul de rit ecologist Cultură

Vlad Topan. Prin scientism spre neo-păgânism. Sau despre milenarismul de rit ecologist

Mar 4th, 2021
Contribuţia lui Mises la înţelegerea ciclurilor economice Economie

Contribuţia lui Mises la înţelegerea ciclurilor economice

Mar 4th, 2021
D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept Debate

D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept

Mar 4th, 2021
Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate Cultura

Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate

Mar 3rd, 2021
A fi sau a nu fi liber Debate

A fi sau a nu fi liber

Mar 3rd, 2021
C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid Cultura

C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid

Mar 3rd, 2021
Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis Cultură

Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis

Mar 3rd, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I) ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I)

Mar 3rd, 2021
Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional Debate

Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional

Mar 3rd, 2021
10 august 2018: capăt de drum Opinii

10 august 2018: capăt de drum

Mar 3rd, 2021
Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează Debate

Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează

Mar 2nd, 2021
De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală Filozofie

De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală

Mar 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga Cultură

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga

Mar 1st, 2021
T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze Opinii

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mar 1st, 2021
Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români Opinii

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Mar 1st, 2021
Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă Opinii

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Mar 1st, 2021
Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale Societate

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Mar 1st, 2021
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea Cultură

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Feb 28th, 2021
Tenebrosul drum al unei minți tinere Educație

Tenebrosul drum al unei minți tinere

Feb 28th, 2021
(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida Cultura

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Feb 28th, 2021
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.