• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Reforma statului ca proiect mereu amânat sau despre eternitatea provizoratului
Reforma statului ca proiect  mereu amânat sau despre eternitatea provizoratului
Home
Politică

Reforma statului ca proiect mereu amânat sau despre eternitatea provizoratului

September 12th, 2020 [ Ioan Stanomir ] [ Ioan Stanomir ] Politică comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Reforma statului pare, în România de astăzi, un proiect mai îndepărtat ca niciodată deşi, deloc paradoxal, politicienii evocă, în mod solemn şi ritual, necesitatea regândirii modului în care comunitatea de cetăţeni este guvernată. Dar, dincolo de locurile comune enunţate spre a furniza un alibi mediatic celor care aspiră la status-quo şi la păstrarea lui, nu se află nimic. Iar această absenţă a proiectelor este tocmai principala manieră în care patologia vieţii noastre publice se manifestă.

Pandemia, utilizată spre a încremeni dezbaterea politică şi spre a genera, mediatic, o stare de isterie şi de anxietate, a dezvăluit limitele instituţionale ale unui stat care pare incapabil să-şi îndeplinească funcţiile esenţiale. Pandemia a fost, împotriva voinţei televiziunilor de ştiri şi a propagandei guvernamamentale, oglinda în care s-a putut contempla chipul nefardat al statului nostrum, unul în care se reuneau incompetenţa şi incapacitatea de a organiza, pentru proprii săi cetăţeni, un cadru transparent de protecţie şi de acţiune. Permanentizarea stărilor excepţionale nu este decât simptomul blocajului pe care autorităţile de la Bucureşti nu par să îl poată depăşi.

Pandemia a indicat şi limitările unui regim politic care nu se întemeiază pe eficacitate instituţională şi pe răspundere efectivă în faţa electoratului. Condiţia parlamentului, în aceste din urmă luni, este una simbolică. O majoritate creată în baza alegerilor din patru ani guvernează, dar acceptă, în acelaşi timp, un cabinet care nu dispune de voturile necesare spre a–şi promova proiectele, atâtea câte există. Inexistenţa unui mecanism autentic de convocare al alegerilor anticipate a complicat, dramatic, datele politice.

Coabitarea dintre o majoritate PSD fragmentată ea însăşi, pe de o parte, şi cabinetul Orban, pe de altă parte, creează premizele unui context care nu permite decât o administrare mediocră a unei stări excepţionale care pare fără de sfârşit. În cele din urmă, starea de alertă, ca alternativă la starea de urgenţă, satisface atât această majoritatea în derivă cât şi guvernul care are ca unic obiectiv organizarea de alegeri în vederea întăririi poziţiei sale.

Pandemia a îngheţat şi una dintre cele mai importante dezbateri ce se cereau purtate, aceea în jurul stării domniei legii şi e mecanismelor statului de drept. Eternizarea urgenţei înseamnă, implicit, şi deresponsabilizarea celor care erau chemaţi să-şi afirme un alt rol în epoca de după condamnarea lui Liviu Dragnea. Dar imaginea care se conturează, în materia puterii judecătoreşti şi a magistraturii în genere, este una a perfectei continuităţi. Numirile prezidenţiale de la nivelul celor trei organisme cheie ale parchetelor au fost expresia însăşi a acestei intenţii.

Involuţia instituţională din România a fost accelerată în pandemie. Criogenia isterică indusă de media a acţionat ca un alibi care justificat suspendarea oricărei interogaţii în marginea lipsei de voinţă de a provoca ruptura în raport cu regimul Dragnea.

În cele din urmă, ceea ce se dovedeşte a fi mai durabil şi mai longeviv decât orice cabinet sau administraţie prezidenţială este inerţia întemeiată pe reţeaua înrădăcinată de complicităţi. Reforma statului este un obiectiv iluzoriu atâta vreme cât solidarităţile ce permit contraselecţia descurajează orice formă de meritocraţie. Domnia legii este subminată de cei care negociază aplicarea legii cu infractorii: iată o modalitate originală de a menţine pacea socială.

Reforma statului nu se poate formula ca obiectiv şi nu se poate dezvolta ca suită de măsuri eficace în acest mediu dominat de logica recompensării fidelităţilor personale în detrimentul minimei competenţe. Regimul Dragnea a întruchipat această pasiune de parazitare a resurselor statului în modul cel mai agresiv şi primitiv cu putinţă. Dar această înclinaţia de a utiliza statul ca pe un domeniu arendat diverşilor clienţi nu s-a ivit o dată cu Liviu Dragnea. Ea este parte din cultura fesenistă de tip patrimonialist.

Şi poate că alegerile locale,marcate de un marasm ce pare de neînlăturat, ar merita să fie citite şi din acest unghi al reformării statului. Căci obiectivul nu este doar acela de a înlătura o garnitură cleptocratică pesedistă, ( este cazul Bucureştiului), ci şi cel, mai delicat, de a elibera comunităţile noastre de sub dominaţia celor responsabili pentru subdezvoltarea lor. Cariera unui Marian Oprişan nu ar fi fost de imaginat în cadrele unui stat reformat: luarea în stăpânire a unui întreg judeţ este posibilă doar în mediul guvernat de reflexele feseniste , niciodată înlăturate cu adevărat.

Reforma statului nu este un moft şi nici o himeră. Ea este condiţia pentru refondarea cetăţeniei. Eternul provizorat în care suntem instalaţi este însăşi garanţia supravieţurii marasmului ce tăgăduieşte posibilitatea de construcţie a unui alt viitor.

  • Tags
  • pandemia
  • reforma
  • stat

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Lucian Croitoru. Din nou despre ce nu înțeleg cei ce ne propun creșterea impozitelor
Previous article 9/11. Excelența Sa, Ambasadorul SUA în România, Adrian Zuckerman
[ Ioan Stanomir ]

[ Ioan Stanomir ]

IOAN STANOMIR este profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. Printre volumele publicate se numără Conştiinţa conservatoare: Preliminarii la un profil intelectual (2004), O lume dispărută: Patru istorii personale urmate de un dialog cu H.-R. Patapievici (coautor, alături de Paul Cernat, Angelo Mitchievici şi Ion Manolescu, 2004), Explorări în comunismul românesc (coautor, alături de Paul Cernat, Angelo Mitchievici şi Ion Manolescu, vol. I, II, III, 2004, 2005, 2008), Spiritul conservator: De la Barbu Catargiu la Nicolae Iorga (2008), Despre sunete şi memorie: Fragmente de istoria ideilor (2009), Apărarea libertăţii (1938–1947) (2010), Teodoreanu reloaded (alături de Angelo Mitchievici, 2011), Umbre pe pânza vremii: Secvenţe de istorie intelectuală (Humanitas, 2011), Junimismul şi pasiunea moderaţiei (Humanitas, 2013), Sfinxul rus: Idei, identităţi şi obsesii (2015), Comunism inc. (alături de Angelo Mitchievici, Humanitas, 2016). Cel mai recent volum al său este un eseu despre Revoluția din Octombrie: Rusia, 1917: Soarele însângerat. Autocrație, revoluție și autoritarism (Humanitas, 2017).

Related Posts

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie
February 21st, 2021

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie

Cum au reușit catolicii americani să facă din America un loc sigur pentru integrism
February 13th, 2021

Cum au reușit catolicii americani să facă din America un loc sigur pentru integrism

Time publică un articol incredibil despre „cabala” și „campania din umbră” care l-au ajutat pe Biden să câștige
February 9th, 2021

Time publică un articol incredibil despre „cabala” și „campania din umbră” care l-au ajutat pe Biden să câștige

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Ioan T. Morar. Astronomie pentru poeţi şi capcane pentru postmoderni ALTFEL

Ioan T. Morar. Astronomie pentru poeţi şi capcane pentru postmoderni

Mar 6th, 2021
Teodor Baconschi. Afacerea de la Drept Societate

Teodor Baconschi. Afacerea de la Drept

Mar 6th, 2021
Melania Cincea. 10 august, al treilea dosar istoric muşamalizat de Justiţia română Opinii

Melania Cincea. 10 august, al treilea dosar istoric muşamalizat de Justiţia română

Mar 6th, 2021
Dimensiuni politice ale noii gândiri franceze Filozofie

Dimensiuni politice ale noii gândiri franceze

Mar 5th, 2021
Câteva fragmente din „Îndurare aspră”, de Sheldon Vanauken Filozofie

Câteva fragmente din „Îndurare aspră”, de Sheldon Vanauken

Mar 5th, 2021
Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea a II-a) Cultura

Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea a II-a)

Mar 4th, 2021
Vlad Topan. Prin scientism spre neo-păgânism. Sau despre milenarismul de rit ecologist Cultură

Vlad Topan. Prin scientism spre neo-păgânism. Sau despre milenarismul de rit ecologist

Mar 4th, 2021
Contribuţia lui Mises la înţelegerea ciclurilor economice Economie

Contribuţia lui Mises la înţelegerea ciclurilor economice

Mar 4th, 2021
D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept Debate

D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept

Mar 4th, 2021
Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate Cultura

Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate

Mar 3rd, 2021
A fi sau a nu fi liber Debate

A fi sau a nu fi liber

Mar 3rd, 2021
C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid Cultura

C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid

Mar 3rd, 2021
Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis Cultură

Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis

Mar 3rd, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I) ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I)

Mar 3rd, 2021
Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional Debate

Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional

Mar 3rd, 2021
10 august 2018: capăt de drum Opinii

10 august 2018: capăt de drum

Mar 3rd, 2021
Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează Debate

Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează

Mar 2nd, 2021
De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală Filozofie

De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală

Mar 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga Cultură

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga

Mar 1st, 2021
T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze Opinii

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mar 1st, 2021
Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români Opinii

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Mar 1st, 2021
Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă Opinii

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Mar 1st, 2021
Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale Societate

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Mar 1st, 2021
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea Cultură

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Feb 28th, 2021
Tenebrosul drum al unei minți tinere Educație

Tenebrosul drum al unei minți tinere

Feb 28th, 2021
(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida Cultura

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Feb 28th, 2021
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
Minunile limbajului obișnuit Filozofie

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.