• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Regimul Dragnea sau cum se distruge un stat de drept
Regimul Dragnea sau cum se distruge un stat de drept
Home
Politică

Regimul Dragnea sau cum se distruge un stat de drept

February 20th, 2019 [ Ioan Stanomir ] [ Ioan Stanomir ] Politică comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

A fost nevoie de doi ani pentru ca regimul Dragnea să reuşească acolo unde Victor Ponta şi majoritatea USL dăduseră greş. A fost nevoie de doi ani pentru ca regimul Dragnea să atingă un obiectiv care părea imposibil de atins după extraordinara mobilizare civică din iarna anului 2017.A fost nevoie de doi ani pentru ca regimul Dragnea să elimine aproape întreaga arhitectură a statului de drept şi să neutralizeze instituţiile menite să apere egalitatea în faţa legii. Ziua de ieri, o dată cu Ordonanţa de Urgenţă ce anunţă noul statut al secţiei speciale de anchetă a magistraţilor, este capătul de drum al unui parcurs ce se soldează cu recăderea României în starea de arbitrariu şi cu impunerea controlului politic asupra puterii judecătoreşti şi a asupra magistraţilor.

Regimul Dragnea înfăptuieşte, aşadar, în chiar intervalul în care România deţine Preşedinţia Uniunii, o schimbare cu consecinţe dramatice, pe termen mediu şi lung: lichidarea,de facto şi de jure, a sistemului întemeiat pe domnia legii. Deşi, formal, România mai aparţine, încă, spaţiului occidental de valori, în mod practic, o dată cu noua formulă care se aplică, ea încetează să mai ţină de această familie de naţiuni: România este, în momentul de faţă, mai aproape ca oricând de tiparul oligarhic al unei cleptocraţii.

Regimul Dragnea stabileşte un nou precedent în materia involuţiei instituţionale. Succesul său este cu atât mai remarcabil cu cât, nu cu multă vreme în urmă, se părea că ordinea monolitică pe care se întemeiază este în pericol. Regimul Dragnea a reuşit să parcurgă toate crizele cu care a fost confruntat şi a atins punctul în care atacă însăşi identitatea occidentală a României.

Cum se distruge un stat de drept? Regimul Dragnea a utilizat, în mod sistematic şi pervers, instrumentele legiferării de către Guvern. Profitând de controlul de la nivelul Camerelor, regimul Dragnea a abolit, de facto, separaţia şi echilibrul între puteri, prin recursul la această formă excepţională de adoptare a actelor normative. Poziţia de la nivelul executivului îi conferă posibilitatea de a decide, unilateral şi arbitrar.

Cum se distruge un stat de drept? Regimul Dragnea a avut avantajul strategic de a avea ca oponent politic un Şef de stat inactiv şi ezitant. Preşedintele Republicii a fost incapabil să imagineze şi să coordoneze o campanie eficace de blocare a acestui avans. În cele din urmă, prin încredinţarea mandatului de premier Vioricăi Dăncilă, Preşedintele a consolidat hegemonia lui Liviu Dragnea: pasul de atunci se dovedeşte a fi unul decisiv.

Cum se distruge un stat de drept? Regimul Dragnea a ocupat, sistematic, poziţiile de decizie din cadrul unor instituţii esenţiale pentru supravieţuirea constituţionalismului. De la CSM la Curtea Constituţională şi Avocatul Poporului, PSD a construit o reţea care îi permite să acţioneze în impunitate. Mai mult decât atât, regimul Dragnea a utilizat toate fisurile şi faliile existente în corpul de magistraţi. Complicitatea unora dintre procurori şi judecători este evidentă şi explică succesul acestei lovituri juridice fără precedent.

Cum se distruge un stat de drept? Regimul Dragnea s-a sprijinit pe forţa remarcabilă a demagogiei mediatice şi a populismului economic. Apelul la sentimentele anti-occidentale s-a dovedit, în acest context, o carte câştigătoare.Pe fundalul declinului angajării civice şi al dezamăgirii, regimul Dragnea a organizat un sistem eficient de încurajare al resentimentului colectiv.

Este această distrugere una ireversibilă? Cu siguranţă, daunele provocate de acest asalt sunt severe şi ele afectează insăşi fibra statului român. În egală masură, aceşti ultimi ani ne oferă câteva lecţii pe care nu le putem ignora: aplicarea lor poate fi în masură să mai salveze ceva din constituţia noastră occidentală.

Inacţiunea şi somnolenţa civică trebuie abandonate. În acelaşi timp, anul acesta, ca an electoral, trebuie să devină ocazia formulării unui mesaj clar şi ferm, îndreptat împotriva unui regim toxic şi destructiv. Solidaritatea în curaj a magistraţilor este, la rândul ei, un element în această formă de rezistenţă.

Este această distrugere ireversibilă? Cei care vor da răspunsul la întrebare sunt românii înşişi. Prin opţiunile lor civice, politice şi morale,ei sunt răspunzători pentru viitorul patriei lor. Alegerile de acum sunt clare. Asumarea lor este următorul pas de făcut.

  • Tags
  • domnia legii
  • Dragnea
  • libertate

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Melania Cincea. Cine îi trage cheiţa lui Sebastian Ghiţă?
Previous article Justina Irimia. O oglindă greu de sfărâmat
[ Ioan Stanomir ]

[ Ioan Stanomir ]

IOAN STANOMIR este profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. Printre volumele publicate se numără Conştiinţa conservatoare: Preliminarii la un profil intelectual (2004), O lume dispărută: Patru istorii personale urmate de un dialog cu H.-R. Patapievici (coautor, alături de Paul Cernat, Angelo Mitchievici şi Ion Manolescu, 2004), Explorări în comunismul românesc (coautor, alături de Paul Cernat, Angelo Mitchievici şi Ion Manolescu, vol. I, II, III, 2004, 2005, 2008), Spiritul conservator: De la Barbu Catargiu la Nicolae Iorga (2008), Despre sunete şi memorie: Fragmente de istoria ideilor (2009), Apărarea libertăţii (1938–1947) (2010), Teodoreanu reloaded (alături de Angelo Mitchievici, 2011), Umbre pe pânza vremii: Secvenţe de istorie intelectuală (Humanitas, 2011), Junimismul şi pasiunea moderaţiei (Humanitas, 2013), Sfinxul rus: Idei, identităţi şi obsesii (2015), Comunism inc. (alături de Angelo Mitchievici, Humanitas, 2016). Cel mai recent volum al său este un eseu despre Revoluția din Octombrie: Rusia, 1917: Soarele însângerat. Autocrație, revoluție și autoritarism (Humanitas, 2017).

Related Posts

Noua lege a blasfemiei din Scoția
March 7th, 2021

Noua lege a blasfemiei din Scoția

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie
February 21st, 2021

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie

Cum au reușit catolicii americani să facă din America un loc sigur pentru integrism
February 13th, 2021

Cum au reușit catolicii americani să facă din America un loc sigur pentru integrism

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Feodor Dostoievski: filosof al libertății Cultură

Feodor Dostoievski: filosof al libertății

Mar 8th, 2021
Lucian Croitoru. Inflația: se întâmplă din nou? Societate

Lucian Croitoru. Inflația: se întâmplă din nou?

Mar 8th, 2021
Virgil Iordache. Un model complet de universitate Debate

Virgil Iordache. Un model complet de universitate

Mar 8th, 2021
Noua lege a blasfemiei din Scoția Debate

Noua lege a blasfemiei din Scoția

Mar 7th, 2021
Câteva fragmente din „Gânduri către sine însuși”, Marcus Aurelius Cultură

Câteva fragmente din „Gânduri către sine însuși”, Marcus Aurelius

Mar 7th, 2021
Sergiu Klainerman: Nu există ceva numit „matematica albă” Debate

Sergiu Klainerman: Nu există ceva numit „matematica albă”

Mar 6th, 2021
Ioan T. Morar. Astronomie pentru poeţi şi capcane pentru postmoderni ALTFEL

Ioan T. Morar. Astronomie pentru poeţi şi capcane pentru postmoderni

Mar 6th, 2021
Teodor Baconschi. Afacerea de la Drept Societate

Teodor Baconschi. Afacerea de la Drept

Mar 6th, 2021
Melania Cincea. 10 august, al treilea dosar istoric muşamalizat de Justiţia română Opinii

Melania Cincea. 10 august, al treilea dosar istoric muşamalizat de Justiţia română

Mar 6th, 2021
Dimensiuni politice ale noii gândiri franceze Filozofie

Dimensiuni politice ale noii gândiri franceze

Mar 5th, 2021
Câteva fragmente din „Îndurare aspră”, de Sheldon Vanauken Filozofie

Câteva fragmente din „Îndurare aspră”, de Sheldon Vanauken

Mar 5th, 2021
Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea a II-a) Cultura

Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea a II-a)

Mar 4th, 2021
Vlad Topan. Prin scientism spre neo-păgânism. Sau despre milenarismul de rit ecologist Cultură

Vlad Topan. Prin scientism spre neo-păgânism. Sau despre milenarismul de rit ecologist

Mar 4th, 2021
Contribuţia lui Mises la înţelegerea ciclurilor economice Economie

Contribuţia lui Mises la înţelegerea ciclurilor economice

Mar 4th, 2021
D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept Debate

D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept

Mar 4th, 2021
Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate Cultura

Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate

Mar 3rd, 2021
A fi sau a nu fi liber Debate

A fi sau a nu fi liber

Mar 3rd, 2021
C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid Cultura

C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid

Mar 3rd, 2021
Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis Cultură

Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis

Mar 3rd, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I) ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I)

Mar 3rd, 2021
Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional Debate

Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional

Mar 3rd, 2021
10 august 2018: capăt de drum Opinii

10 august 2018: capăt de drum

Mar 3rd, 2021
Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează Debate

Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează

Mar 2nd, 2021
De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală Filozofie

De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală

Mar 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga Cultură

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga

Mar 1st, 2021
T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze Opinii

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mar 1st, 2021
Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români Opinii

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Mar 1st, 2021
Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă Opinii

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Mar 1st, 2021
Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale Societate

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Mar 1st, 2021
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea Cultură

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Feb 28th, 2021
Tenebrosul drum al unei minți tinere Educație

Tenebrosul drum al unei minți tinere

Feb 28th, 2021
(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida Cultura

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Feb 28th, 2021
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.