• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Ioan Stanomir. Regimul Dragnea şi condiţia rezistenţei
Ioan Stanomir. Regimul Dragnea  şi condiţia rezistenţei
Home
Opinii

Ioan Stanomir. Regimul Dragnea şi condiţia rezistenţei

June 21st, 2018 [ Ioan Stanomir ] [ Ioan Stanomir ] Opinii comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

În momentul în care dictatura parlamentară se întâlneşte cu brutalitatea jandarmeriei, libertatea se află în pericol, iar rezistenţa tenace devine o datorie. Regimul Dragnea se îndreaptă, cu fiecare pas şi cu fiecare gest, pe drumul deschis de autocraţiile răsăritene. Identitatea euro- atlantică a României este ameninţată de acest val seismic al arbitrarului şi al fărădelegii.

Statul capturat de majoritatea parlamentară PSD- ALDE- UDMR nu mai posedă legitimitatea în numele căreia să ceară propriilor săi cetăţeni respect şi solidaritate. Statul capturat de această oligarhie nu mai este decât o coaliţie de interese unită de vocaţia apărării privilegiilor. Statul român este în luptă cu propria sa naţiune. La fel ca şi în era carlistă, antonesciană sau comunistă, statul român are ca unică raţiune de a fi codificarea inegalităţii, a discriminării, a urii, a resentimentului.

Democraţia este golită de conţinut, echilibrul constituţional este înlăturat, în favoarea concentrării de putere şi de ambiţie. Statul român atacă frontal garanţiile juridice şi politice pe care se bazează pactul fondator cu cetăţenii săi. Dispreţul regimului de la Bucureşti faţă de cei care nu aderă la viziunea sa monolitică alimentează violenţa. De la contra-manifestaţia PSD din Piaţa Victoriei la agresiunea de ieri, trecerea este cât se poate de naturală. Ca orice autocraţie , şi autocraţia de la Bucureşti nu poate admite decât ordinea întemeiată pe aplauze şi pe conformism laş. Cei care nu se supun trebuie eliminaţi.

Statul român al domnului Dragnea şi al aliaţilor săi păstrează reflexele de barbarie şi de duplicitatea propagandistică al tiraniilor care îl precedă. Este o linie de continuitate pe care o expun , dramatic, atât brutalitatea din Camere cât şi apelul la intimidarea fizică. Fesenismul de astăzi se întoarce, simbolic, la logica anului 1990, la logica contra – manifestaţiilor, a reţinerilor abuzive, ale bătăilor şi a urii. Este ca şi cum un întreg efort de modernizare ar fi înlăturat, în favoarea regresiunii la stadiul primar de organizare totalitară.

În faţa acestui stat care nu poate admite decât supunerea se află, ca de atâtea ori, în deceniile de după 1938, oamenii care nu aderă la încazarmarea minciunii, oamenii care nu îmbrăţişează laşitatea spre a salva liniştea propriilor vieţi, oamenii care sunt pregătiţi să reafirme valoarea libertăţii. Pe aceşti oameni, totalitarismele secolului XX din patria noastră i-au întemniţat, i-au umilit, i-au înconjurat de delatori şi de agenţi ai poliţiei politice, i-au împins în marginalizare sau în exil. Pe aceşti oameni, astăzi, regimul fesenist al domnilor Dragnea şi Tăriceanu îi denunţă ca “şobolani” sau “ fascişti “ , mobilizând garda sa pretoriană impotriva manifestaţiilor paşnice. Pe 8 noiembrie 1945, guvernul lui Petru Groza îşi împuşca inamicii. Peste decenii, în România anului de graţie 2018, bărbaţi, femei şi copii sunt confruntaţi cu bastoane şi cu ameninţarea arestării, în vreme ce un corespondent de presă german este reţinut de jandarmi. Statul fesenist de astăzi duce mai departe vocaţia de înfricoşare a comunismului românesc.

Majoritatea oligarhică PSD- ALDE- UDMR invocă, invariabil, dreptul ei de a legifera. Dar ceea ce aceşti politicieni uită să reamintească este că nici o putere trecătoare nu are dreptul de a aboli libertăţile şi de a institui o ordine bazată pe sprijinirea infractorilor şi pe subminarea justiţiei independente. Reacţia colectivă a magistraţilor indică existenţa unui pericol mortal pentru domnia legii şi pentru decenţa colectivă a acestei naţiuni. Retorica lui Varujan Vosganian este suficientă spre a ilustra potenţialul de cinism al celor care, spre a se salva, adâncesc România în tiranie, în promiscuitate şi în arbitrar.

Oamenii acestei ţări descoperă, sub presiunea istoriei în mişcare, că tot ceea ce credeau a fi ireversibil şi protejat este pe cale de a fi distrus. Asemeni generaţiilor din erele de tiranie, cei de astăzi învaţă că unica manieră prin care demnitatea se afirmă este lupta. Lichidarea libertăţilor este , astăzi, în România, nu o perspectivă , ci o realitate. Fesenismul se îndreaptă spre putinism şi erdoganism. În absenţa rezistenţei, liniştea unanimităţii şi a fricii va coborî peste România, din nou.

Rezistenţa înseamnă, înainte de toate, tenacitate şi fidelitate faţă de ideile care îi unesc pe cei care nu acceptă sclavia. Revolta etică este ceea ce tiraniile detestă, cu intensitate. Căci această revoltă nu poate fi potolită prin concesii mărunte- ea tinde la restaurarea decenţei uzurpate de un stat ilegitim.

Regimul de la Bucureşti se află în luptă cu naţiunea pe care vrea să o îngenuncheze. Rezistenţa este, în aceste clipe,aşa cum nota, cândva, Nicolae Carandino, prima condiţie a victoriei. Memoria celor care, înaintea noastră, au refuzat răul, alegând solidaritatea, trebuie să ne inspire. În cetatea noastră, ciuma camusiană a intrat, însoţită de cortegiul laşităţilor. Este vremea să îi opunem,până la capăt, încrederea noastră în viitorul occidental al României.

  • Tags
  • legtimitate
  • PSD
  • rezistenta

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article D. P. Aligica: Tariceanu, pe culmile abjectiei, demonetizeaza si trivializeaza Fascismul si insulta memoria victimelor acestuia
Previous article Adela Toplean: Despre pace și despre violență
[ Ioan Stanomir ]

[ Ioan Stanomir ]

IOAN STANOMIR este profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. Printre volumele publicate se numără Conştiinţa conservatoare: Preliminarii la un profil intelectual (2004), O lume dispărută: Patru istorii personale urmate de un dialog cu H.-R. Patapievici (coautor, alături de Paul Cernat, Angelo Mitchievici şi Ion Manolescu, 2004), Explorări în comunismul românesc (coautor, alături de Paul Cernat, Angelo Mitchievici şi Ion Manolescu, vol. I, II, III, 2004, 2005, 2008), Spiritul conservator: De la Barbu Catargiu la Nicolae Iorga (2008), Despre sunete şi memorie: Fragmente de istoria ideilor (2009), Apărarea libertăţii (1938–1947) (2010), Teodoreanu reloaded (alături de Angelo Mitchievici, 2011), Umbre pe pânza vremii: Secvenţe de istorie intelectuală (Humanitas, 2011), Junimismul şi pasiunea moderaţiei (Humanitas, 2013), Sfinxul rus: Idei, identităţi şi obsesii (2015), Comunism inc. (alături de Angelo Mitchievici, Humanitas, 2016). Cel mai recent volum al său este un eseu despre Revoluția din Octombrie: Rusia, 1917: Soarele însângerat. Autocrație, revoluție și autoritarism (Humanitas, 2017).

Related Posts

Despre o anume modestie a fericirii
April 10th, 2021

Despre o anume modestie a fericirii

Daniel Uncu. Două constructe smintite
April 5th, 2021

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Pandemie, isterie şi politica prudenţei
March 31st, 2021

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020 Cultură

Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020

Apr 17th, 2021
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România? Cultură

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Apr 1st, 2021
De ce au muzicienii nevoie de filozofie Cultură

De ce au muzicienii nevoie de filozofie

Apr 1st, 2021
Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell Cultură

Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell

Mar 31st, 2021
Este renașterea cazuisticii despre cazuistică? Filozofie

Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?

Mar 31st, 2021
Pandemie, isterie şi politica prudenţei Opinii

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Mar 31st, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.