• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Revolte rasiale, Nietzsche și „Django Unchained”
Revolte rasiale, Nietzsche și „Django Unchained”
Home
Istoria ideilor

Revolte rasiale, Nietzsche și „Django Unchained”

November 4th, 2020 Iarina Albu Iarina Albu Cultura, Istoria ideilor comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Un articol de Dwight Longenecker pentru The Imaginative Conservative 

De-a lungul ultimilor cincizeci de ani am fost martori în repetate rânduri la prăbușirea orașelor americane sub greutatea revoltelor rasiale. Problema rasismului este rezolvată prin calea crucii, prin puterile persoanei obișnuite care, luminată de o perspectivă transcendentă, vede o problemă, și-o asumă, și apoi își suflecă mânecile pentru a face ce poate, cu ce are, acolo unde se află.

În Genealogia Moralei, Friedrich Nietzsche propune două moralități opuse: stăpân și sclav, dominant și subjugat. Prin revolta morală a sclavilor, subjugații triumfă prin transformarea condiției lor umile într-un sistem de virtuți.

Filmul lui Quentin Tarantino din 2012, Django Unchained, este o ilustrare aptă a celor două moralități definite de Nietzsche și a rezultatului lor cel mai probabil. Pentru cei care nu l-au văzut, eroul eponim Django (Jamie Foxx) este un sclav eliberat de un vânător de recompense german pe nume Dr. King Schultz (Christoph Waltz). După ce au lucrat în echipă pentru a depista și ucide niște răufăcători, Django și Dr. Schultz și-au propus să o găsească și să o răscumpere pe soția lui Django, care a fost înrobită de maleficul stăpân de plantație Monsieur Calvin J. Candie (Leonardo DiCaprio).

Monsieur Candie deține sclavi gladiatori care se luptă până la moarte în timp ce el pariază pe rezultat. Îi întemnițează și torturează dacă fug și îi lasă pradă dulăilorlui dacă se revoltă. Sclavul șef, care îndeplinește și funcția de valet, este Stephen Warren (Samuel L. Jackson). Stephen este arhetipul perfect al Unchiului Tom…slugarnic, dar prefăcut, servil, dar viclean. Filmul prezintă o violență grafică, dar relativ redusă până la finalul fermecător, exploziv și sângeros

Cum ilustrează filmul conceptul de moralitate al lui Nietzsche? În primul rând, observăm două caricaturi ale stăpânului. Monsieur Candie este o exagerare grotescă a maestrului malefic. Dr. Schultz este un exemplu sofisticat și nobil al maestrului, deoarece încearcă să ajute sclavii.

Sclavii negri prezintă moralitatea sclavilor – mereu ascultători, respectuoși și modești, ei par a fi îndelung suferinzi și virtuoși. Se transformă însă subjugarea lor într-o blândețe sfântă? Nu chiar. Valetul, Stephen Warren, arată amărăciunea care se află cu adevărat sub exteriorul slugarnic, iar Django dezvăluie resentimentul fierbinte care explodează în final într-o răzbunare sângeroasă.

Comedia de moravuri americană

Ca o comedie de moravuri pentru vremurile noastre, filmele lui Tarantino ne arată moralitatea dominantă a privilegiului albilor – atât rasismul criminal al lui Candie, cât și dorința nobilă, dar condescendentă a Dr. Scultz de a face bine și a elibera sclavii. Django ne arată nu doar violența extremă a răzbunării, ci și aroganța justificată care acompaniază mereu răzbunătorul.

Deși munca lui Nietzsche este mai nuanțată decât este prezentată cel mai adesea, dihotomia nietzscheană a moralității este incompletă.

Nietzsche ne-ar putea face să credem că moralitatea maestrului, funcționând în varianta ei cea mai bună, dezvăluie umanitate la cel mai înalt nivel. Pentru Nietzche, übermensch – supraomul – nu este întruchipat de conducătorii naziști, ci de eroii curajoși ai epocii clasice și cele mai nobile minți și inimi ale umanității. Mentalitatea de sclav, pe care el o detesta, s-a dezvoltat pornind de la istoria de subjugare a evreilor. Resentimentul, postula el, a fost forța motrică care a determinat evreii să transforme supunerea, umilința și sărăcia în virtuți, iar această determinare de a găsi partea plină a paharului a culminat în predica lui Iisus din Nazaret pe munte, unde blândețea și sărăcia sunt preamărite.

Deși toate acestea par plauzibile, realitatea este că subjugarea și resentimentul, de unele singure, nu crează în mod necesar binecuvântarea umilinței, primirea cu drag a sclaviei și acceptarea senină a propriei soarte. Istoria ne arată că în locul blândeții creștine submisive, sclavia este mai predispusă să producă o amărăciune clocotitoare, o furie adâncă și o revoltă violentă. În loc de blândețe, resentimentul duce la crimă, și în loc de bunătate – la genocid, gulag și ghilotină.

Corecția lui Scheler

Filosoful Max Scheler (1874-1928) a considerat că e necesară o corectare a tentativei lui Nietzsche de a explica geneza moralității. În opera sa, Resentiment, el a admis puterea resentimentului în inima omului și în societate, dar a analizat-o mai competent și mai profund decât Nietzsche. El a recunoscut realitatea resentimentului, faptul că mocnește în inima omului și că a dus la crimă de la Cain încoace. De asemenea, el nu a crezut că resentimentul reprezintă forța motivațională care să determine ceea ce Nietzsche numește moralitatea de sclav.

Conform lui Scheler, servilismul pios evidențiat adesea în creștinism, pe care Nietzsche îl desconsidera, este o travestire a adevăratului creștinism. Nietzsche nu putea vedea alt factor în emergența creștinismului – a trecut cu vederea o calitate care este prezentă și în scriptura și cultura iudaică. Aceasta este o calitate care vine din afara nexului maestru-sclav. Acest aspect neașteptat este caritatea mijlocită de har. Este un dar transcendent care transformă subjugarea în smerenie adevărată și acceptarea în blândețe autentică. Dacă acest dar este prezent, virtutea creștină nu este îndemnul spre un conformism orbesc pe care Nietzsche îl critica pe bună dreptate. În schimb, este o calitate dinamică, proactivă, iertătoare, capabilă de sacrificiu de sine pe care teologii creștini o numesc „Iubire”.

O a treia cale

De-a lungul ultimilor cincizeci de ani am fost martori în repetate rânduri la prăbușirea orașelor americane sub greutatea revoltelor rasiale. Problema rasismului și a resentimentului nu va fi niciodată soluționată doar prin azvârlirea unui grad mai înalt de educație, mai multor oportunități și mai multor bani celor plini de resentimente. Problema nu va fi soluționată prin mai multe strângeri de mâini, proteste moralizatoare, prelegeri despre natura malefică a rasismul și prin recitirea cărții Să ucizi o pasăre cântătoare.

Nici teoria nietzscheiană eronată asupra moralității nu ne va duce niciunde. Germania anilor 1930 ne arată unde ne duce urmărirea idealului unei „rase nobile dominante”, iar exemplul „moralității de sclav”, fie al „creștinilor preș”, fie al activiștilor sociali moraliști, ne arată futilitatea dihotomiei aparent inteligente, dar facile, a lui Nietzche.

Ciocnirea unei moralități de stăpân cu o moralitatea de sclav se va încheia mereu cu sângeleși focul revoluției din răzbunarea lui Django. Ar trebui, mai degrabă, să urmăm o a treia cale. Această cale nu este una a dominării sau supunerii, ci o cale a generozității dinamice, îndreptată spre celălalt, neîncetată și care nu acceptă compromisuri. Această a treia cale este simultan mai dură și mai delicată. Poate că este blândă, însă are mușchi.

Adevăratul răspuns creștin este calea crucii. Este în același timp și înverșunată, și glorioasă și așa a fost dintotdeauna. Este calea non-violentă a lui Martin Luther King Jr. și calea de sacrificiu de sine a Sfântului Maximilian Kolbe. Este campania furioasă pentru dreptate socială a lui Dorothy Day, rezistența Sfântului Charles Lwanga și compasiunea pentru cei înrobiți, asemănătoare celei Maicii Tereza, a Sfântului Petru Claver.

Este calea omului obișnuit care, luminat de o perspectivă transcendentă, vede o problemă, și-o asumă și apoi își suflecă mânecile pentru a face ce poate, cu ce are, acolo unde se află, pentru a fi parte din soluție.

 

Articol original: Race Riots, Nietzsche, and “Django Unchained”

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Cum au influențat America în direcția stângii politice decenii de părtinire din partea universităților și a media
Previous article Ciprian Apetrei. Cred că astăzi va câștiga Donald Trump
Iarina Albu

Iarina Albu

Iarina Albu (n.2000) este studentă în programul de licență al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, specializarea Limbă și Literatură Rusă-Franceză. Este membru al asociației culturale Studiul. Interese: lingvistica, literatura comparată, filosofia, teologia, istoria și filosofia limbii, cinematografie, muzică.

Related Posts

Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate
March 3rd, 2021

Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate

C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid
March 3rd, 2021

C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida
February 28th, 2021

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate Cultura

Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate

Mar 3rd, 2021
A fi sau a nu fi liber Debate

A fi sau a nu fi liber

Mar 3rd, 2021
C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid Cultura

C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid

Mar 3rd, 2021
Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis Cultură

Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis

Mar 3rd, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I) ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I)

Mar 3rd, 2021
Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional Debate

Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional

Mar 3rd, 2021
10 august 2018: capăt de drum Opinii

10 august 2018: capăt de drum

Mar 3rd, 2021
Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează Debate

Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează

Mar 2nd, 2021
De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală Filozofie

De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală

Mar 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga Cultură

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga

Mar 1st, 2021
T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze Opinii

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mar 1st, 2021
Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români Opinii

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Mar 1st, 2021
Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă Opinii

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Mar 1st, 2021
Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale Societate

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Mar 1st, 2021
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea Cultură

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Feb 28th, 2021
Tenebrosul drum al unei minți tinere Educație

Tenebrosul drum al unei minți tinere

Feb 28th, 2021
(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida Cultura

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Feb 28th, 2021
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
Minunile limbajului obișnuit Filozofie

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare Debate

Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare

Feb 23rd, 2021
Călătoria cu trenul între privilegiu și economie Politică

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie

Feb 21st, 2021
Omenirea: o poveste fără speranță? Societate

Omenirea: o poveste fără speranță?

Feb 21st, 2021
Despre nemurire și eternitate. O introducere Cultură

Despre nemurire și eternitate. O introducere

Feb 21st, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.