E grosier, incorect și lipsit de onestitate să compari referendumul din octombrie cu anii ’30. Înseamnă să joci murdar, să exploatezi o temă sensibilă și să folosești emoțiile colective pentru a-ți atinge un scop politic. În acest caz, ești un simplu propagandist, nu un intelectual bine crescut.
Dincolo de atitudinea condamnabilă etic, stă o profundă neînțelegere istorică: în anii ’30, antisemitismul era stimulat de anumite centre de influență politică și intelectuală; astăzi, inițiativa de redefinire a căsătoriei pornește din common sens-ul oamenilor simpli. Dacă în orașe, acolo unde simțul comunitar a fost erodat de diviziunea muncii, poți raționaliza și legitima orice tip de relație sau comportament, în spațiile mici, ca zonele rurale sau orașele de provincie, common sens-ul rămâne principala instanță morală. Oricât de progresist ai fi, nu poți schimba acest fapt; e un fapt fundamental care ține de evoluția culturală a oamenilor din cele mai vechi timpuri.
Apoi, contextul politic era altul; la fel cel economic. Structura socială și demografică arătau diferit. Mijloacele de comunicare erau altele. Climatul de opinie era opus celui de azi. Comparația e atât de nefondată, încât nici nu merită combătută. Și atunci te întrebi: comparația a fost inițiată din neștiință, dintr-o confuzie? din răutate? sau, pur și simplu, din oportunism? dintr-o speculare a momentului? pentru beneficiile monetare și de imagine pe care poziționarea într-o anumită tabără ți le aduce?