Robert G. Ciobanu: Generația noastră a deschis ochii într-un moment în care cunoașterea este viciată de noile ipoteze de cercetare

Într-o anumită măsură, generația noastră este norocoasă. S-a născut într-o vreme relativ stabilă, într-o economie prosperă, într-o perioadă în care viața de zi cu zi este predictibilă, iar tehnologia promite să rezolve sarcini care altfel ar fi fost mai costisitoare în termeni de timp și resurse.

Pe de altă parte, nu este chiar atât de norocoasă. A deschis ochii într-un moment în care filozofia și cultura sunt viciate de noile paradigme de cercetare și de noile ipoteze care deconstruiesc și reinterpretează arbitrar două milenii și jumătate de istorie. A deschis ochii când ceva cu totul în neregulă se petrece în Occident, când ceva străin de spiritul științific și filozofic al Europei – care, în treacăt fie spus, reprezintă diferența specifică a civilizației noastre în raport cu celelalte civilizații – amenință acumularea de cunoaștere pe care am realizat-o. Nu am deschis ochii într-un moment de revoluție intelectuală, deși așa ni se spune în școli, ci într-un moment în care deconstruim fără a pune nimic în loc. Momente de revoluție intelectuală au fost multe, de la Renaștere și Reformă până în secolul al nouăsprezecelea. Nu este și cazul nostru, când nimic de felul perioadei care a urmat Reformei sau Revoluției Liberale nu poate fi generat din premisele care sunt puse astăzi la bătaie. Iar aceasta nu este o idiosincrazie a unui autor mai conservator, ci o constatare banală pe care oricine înzestrat cu un oarecare spirit de înțelegere o poate face.