• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Robert G. Ciobanu: Nivelurile de analiză și gândire politică. O introducere
Home
Filozofie politică

Robert G. Ciobanu: Nivelurile de analiză și gândire politică. O introducere

June 13th, 2018 [ Robert Gabriel Ciobanu ] [ Robert Gabriel Ciobanu ] Filozofie politică comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Chiar și la o primă vedere, gândirea politică nu pare unitară nici ca stil, nici ca subiecte pe care le supune cercetării. De la Platon până în secolul XX, o mulțime de autori politici, fiecare cu particularitățile sale, cu instrumentarul și categoriile sale, se apleacă diferit asupra temelor politice – unele dintre ele mai generale, altele adaptate unui context istoric particular. În această mare diversitate de autori politici, există totuși o ordine și niște criterii pe baza cărora îi putem separa pentru a înțelege mai bine, astfel, rolul și contribuția fiecăruia la marea tradiție a gândirii politice.

Acest exercițiu de ordonare pe niveluri a gândirii politice nu are însă numai un scop teoretic, ci și unul pedagogic – odată ce ne-am însușit criteriile care îi diferențiază pe autorii politici, putem distinge mult mai ușor între un teoretician, un publicist și un ideolog, căci acestea sunt categoriile în care putem împărți istoria gândirii politice, cel puțin pentru o anumită școală de gândire (cu care, în treacăt fie spus, autorul rândurilor acestora simpatizează). Iar această distincție, pe de o parte, ne va feri să alunecăm pe panta ideologică și utopică, și, pe de altă parte, ne va face conștienți de diferența de grad dintre teoretician și publicist.

Ce îi unește însă pe teoretician, publicist și ideolog este obiectul comun al reflecției lor: ordinea politică și socială. Dar modul în care se apleacă asupra acesteia și intenția cu care o fac îi despart iremediabil. În continuare vom oferi câteva criterii care îi separă pe aceștia și scriitura lor politică:

Abilitatea de a transcende limitele pe care lupta politică contemporană le impune. Teoria politică necesită o distanțare critică față de subiectele politice imediate, pe care le privește ca pe o dispută parohială și marginală. Problemele imediate, care aparțin unui context social și cultural specific, nu fac obiectul de interes al teoreticianului. Ele, în schimb, stârnesc și pun la lucru talentul și inteligența publicistului.

Intenția cu care autorul politic se apleacă asupra obiectului său. Obiectul investigației sale este ordinea politică. Teoreticianul caută să înțeleagă și să explice această ordine politică, pe când ideologul se apleacă asupra ei pentru a o manipula și schimba, conform cu dorințele și interesele sale. Platon, un teoretician politic, a construit o societate model în raport cu care practica politică poate fi evaluată. Intenția lui nu a fost însă aceea de a transforma realitatea politică Atenei conform cu modelul său ideal. Acel model a izvorât din necesitatea de a crea niște standarde de evaluare universale. O societate-model în care rațiunea domnește este, desigur, o utopie. Dar putem judeca critic diferitele societăți conform criteriul domniei rațiunii. Marx, în schimb, un ideolog, a construit un model politic pe care a încercat să-l impună. El s-a aplecat asupra ordinii politice pentru a o schimba, nu pentru a o înțelege și evalua (ochiul familiarizat cu filozofia politică va remarca imediat diferența dintre școala de gândire de pe poziția căreia sunt articulate aceste rânduri și interpretarea dată de Popper platonismului politic). Altfel spus, intenția teoreticianului este de a înțelege obiectul său, pe când intenția ideologului de a-l transforma. Întrebarea care se pune aici este următoarea: are modelul teoreticianului politic forță prescriptivă? Răspunsul este da, însă modelul său poate fi diluat și adaptat contextului social specific în care este adoptat.

Tipul de probleme pe care autorii politici le tratează. Teoreticianul politic se ocupă cu problemele perene și universale ale ordinii politice; el încearcă să răspundă la întrebări precum „ce este omul?”, „care este tipul de societate de care omul are nevoie pentru a-și dezvolta pe deplin propria umanitate?” sau „care sunt principiile unei ordini drepte pentru indivizi și societăți?”. Toate aceste probleme depășesc un moment istoric și geografic particular. Ele sunt la fel de actuale astăzi precum au fost acum 2500 de ani: natura umană și natura relațiilor sociale nu s-a schimbat. Omul este același și în Roma lui Augustus și în Europa secolui nostru. Teoreticianul politic se ocupă astfel de problemele care nu au vârstă și care nu pier odată cu o epocă istorică. Publicistul însă este interesat de acele probleme secundare, contextuale și supuse schimbării. El reacționează la un eveniment politic, ca de pildă Edmund Burke la ororile revoluției franceze. Publicistul politic nu se interesează de problemele perene, sau chiar dacă o face, este motivat tot de un context istoric particular. Fiindcă teoreticianul politic arată o degajare și chiar dezinteres față de practica politică contemporană, el ajunge să fie privit cu dispreț și răutate de oamenii din comunitatea sa. Publicistul, pe de altă parte, se bucură de atenția și aprecierea cititorilor săi, cu mult mai numeroși decât cei ai teoreticianului. Problemele contextuale fac obiectul interesului cetățenilor, iar publicistul are rolul de a le lămuri și explica, în timp ce teoreticianul le ignoră voit.

 

Recunoașterea limitelor cunoașterii. Teoreticianul își recunoaște limitele și posibilitățile cunoașterii. Ideologul, din contră, subsumează întreaga realitate ideilor sale. În timp ce teoreticianul este moderat, știind că niciodată nu va putea explica pe deplin realitatea diversă, complicată și eterogenă, ideologul este semeț, arogant, încrezător în forțele sale și în capacitatea de a cuprinde întreaga realitate și a o schimba. Teoreticianul se abține de la a face predicții, pe când ideologul, asemeni unui profet, explică direcția în care omenirea va merge sau va trebui să meargă. Teoreticianul știe că viitorul este deschis, că este un rezultat spontan al voinței subiecților care compun un context social, limitați, desigur, de natura lor, dar nu determinați la un singur scenariu posibil.

Acestea sunt, conform școlii de gândire de pe poziția căreia sunt scrise aceste rânduri, diferențele care îi separă pe teoreticieni, publiciști și ideologi. Spre a relua pe scurt: teoreticienii se preocupă de întrebările perene și universale, pe când publiciștii de contextele și evenimentele particulare; teoreticienii pot fi în același timp și publiciști, dar interesul lor principal rămâne răspunsul la întrebările imuabile despre om și ordinea socială; dacă teoreticianul vrea să înțeleagă realitatea politică și socială, ideologul caută să o schimbe conform cu dorințele sale; teoreticianul își recunoaște limitele, pe când ideologul crede că poate înțelege pe deplin trecutul, prezentul și poate prezice viitorul.

Având în minte această distincție TEORETICIAN – PUBLICIST – IDEOLOG, putem înțelege mai ușor istoria gândirii politice și putem disemina diferitele scrieri politice contemporane.

NOTĂ: Am urmat în acest articol linia de argumentare folosită de Dante Germino în Beyond Ideology: The Revival of Political Theory, carte apărută în 1967 la editura Harper & Row.  Îi sunt profund recunoscător profesorului Dragoș Paul Aligică pentru materialele pe care mi le-a pus la dispoziție și îndemnul de a scrie despre acest subiect.

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Momentul Singapore
Previous article Adela Toplean: Votul prost
[ Robert Gabriel Ciobanu ]

[ Robert Gabriel Ciobanu ]

Student la programul de master Philosophy, Politics and Economics la Facultatea de Filozofie, Universitatea din București. Don Lavoie Fellow și Frédéric Bastiat Fellow la Mercatus Center, George Mason University. Young Affiliate la Network for Constitutional Economics and Social Philosophy (NOUS). Local Coordinator la Students for Liberty România. Bursier al fundației creștin-democrate „Konrad Adenauer”.

Related Posts

D. P. Aligica: Neototalitarianismul contemporan vizeaza libertatea de expresie; in absenta ei, votarea nu-i incurca si va fi mentinuta...
January 24th, 2021

D. P. Aligica: Neototalitarianismul contemporan vizeaza libertatea de expresie; in absenta ei, votarea nu-i incurca si va fi mentinuta...

„The Realist Turn” și de ce nu putem legitima liberalismul clasic în absența unei poziții metafizice realiste
December 29th, 2020

„The Realist Turn” și de ce nu putem legitima liberalismul clasic în absența unei poziții metafizice realiste

Hayek, Benda și intelectualii
December 17th, 2020

Hayek, Benda și intelectualii

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
M. Cincea. Interviu Ladislau Roth, supravieţuitor al lagărelor naziste: „Pierderea mamei, la Auschwitz, mă urmăreşte toată viaţa” ALTFEL

M. Cincea. Interviu Ladislau Roth, supravieţuitor al lagărelor naziste: „Pierderea mamei, la Auschwitz, mă urmăreşte toată viaţa”

Jan 27th, 2021
Ioan T. Morar. Titania sau cînd viața bate parodia Debate

Ioan T. Morar. Titania sau cînd viața bate parodia

Jan 27th, 2021
Dreptul la frumos Cultură

Dreptul la frumos

Jan 27th, 2021
Persistența scolasticii Cultură

Persistența scolasticii

Jan 26th, 2021
Fragment din Immanuel Kant, „Spre pacea eternă. Un proiect filosofic” Cultură

Fragment din Immanuel Kant, „Spre pacea eternă. Un proiect filosofic”

Jan 26th, 2021
Ortodoxia ca factor geopolitic în contextul provocărilor modernității Cultură

Ortodoxia ca factor geopolitic în contextul provocărilor modernității

Jan 26th, 2021
Cristian Pătrășconiu. 33 de motive pentru a (re) citi Omul recent Cultura

Cristian Pătrășconiu. 33 de motive pentru a (re) citi Omul recent

Jan 26th, 2021
Lupta pana la capat: Te astepti sa fie vorba de unitati de elita. Nu este adevarat... Istorie

Lupta pana la capat: Te astepti sa fie vorba de unitati de elita. Nu este adevarat...

Jan 26th, 2021
Bogdan Glăvan. Frica este irațională Debate

Bogdan Glăvan. Frica este irațională

Jan 25th, 2021
Virgil Iordache. Fapte în Adevăr. Note de lectură la ”Maladia ideologiei şi terapia Adevărului” Debate

Virgil Iordache. Fapte în Adevăr. Note de lectură la ”Maladia ideologiei şi terapia Adevărului”

Jan 25th, 2021
Pe Disney+, copiii nu mai pot urmări „Peter Pan” sau „Pisicile aristocrate” pentru a nu se expune „modurilor de reprezentare învechite sau peiorative ale minorităților” Cultură

Pe Disney+, copiii nu mai pot urmări „Peter Pan” sau „Pisicile aristocrate” pentru a nu se expune „modurilor de reprezentare învechite sau peiorative ale minorităților”

Jan 25th, 2021
Ne distruge tehnologia din ziua de azi memoria? Debate

Ne distruge tehnologia din ziua de azi memoria?

Jan 25th, 2021
Alexandru Călinescu: Artele la control Cultură

Alexandru Călinescu: Artele la control

Jan 25th, 2021
Pe marginea unei provocări formulate de domnul Teodor Baconschi. Este teoria critică calea României către tradiția occidentală? Debate

Pe marginea unei provocări formulate de domnul Teodor Baconschi. Este teoria critică calea României către tradiția occidentală?

Jan 25th, 2021
O teorie: Pana sa-i mintim si manipulam pe altii, ne auto-mintim si auto-manipulam... Focus

O teorie: Pana sa-i mintim si manipulam pe altii, ne auto-mintim si auto-manipulam...

Jan 25th, 2021
Câteva fragmente din „Teoria râsului”, de Henri Bergson Filozofie

Câteva fragmente din „Teoria râsului”, de Henri Bergson

Jan 24th, 2021
„Middlemarch” & raţiunile inimii Cultură

„Middlemarch” & raţiunile inimii

Jan 24th, 2021
Despre schimbare doar de dragul schimbării Educație

Despre schimbare doar de dragul schimbării

Jan 24th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Alain Juppé. Patru decenii de loialitate. Partea II Debate

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Alain Juppé. Patru decenii de loialitate. Partea II

Jan 24th, 2021
Daniel Uncu. Până când vom rezista ? Debate

Daniel Uncu. Până când vom rezista ?

Jan 24th, 2021
D. P. Aligica: Neototalitarianismul contemporan vizeaza libertatea de expresie; in absenta ei, votarea nu-i incurca si va fi mentinuta... Filozofie politică

D. P. Aligica: Neototalitarianismul contemporan vizeaza libertatea de expresie; in absenta ei, votarea nu-i incurca si va fi mentinuta...

Jan 24th, 2021
Christina Zarifopol-Illias: Alte povesti ale doamnelor si domnilor din Bucuresti: "Strada Palade 23" Societate

Christina Zarifopol-Illias: Alte povesti ale doamnelor si domnilor din Bucuresti: "Strada Palade 23"

Jan 23rd, 2021
Cetățeanul dependent Societate

Cetățeanul dependent

Jan 23rd, 2021
Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea I) Cultură

Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea I)

Jan 23rd, 2021
C. A. Rosetti: A cugeta este a urzi. Ca sa fiu urzitor trebuie sa fiu liber.... Istoria ideilor

C. A. Rosetti: A cugeta este a urzi. Ca sa fiu urzitor trebuie sa fiu liber....

Jan 23rd, 2021
I. D. Sîrbu: Pe pielea lor se va vedea cat de lasi, milogi, concesivi si tradatori pot sa fie fiii liberalismului si nepotii declaratiei drepturilor omului... Literatură

I. D. Sîrbu: Pe pielea lor se va vedea cat de lasi, milogi, concesivi si tradatori pot sa fie fiii liberalismului si nepotii declaratiei drepturilor omului...

Jan 23rd, 2021
Calea mai puțin bătătorită a lui Clarence Thomas Politică

Calea mai puțin bătătorită a lui Clarence Thomas

Jan 22nd, 2021
Florin Cojocariu: Ce se întâmplă acum in SUA e cu totul ieșit din comun Politică

Florin Cojocariu: Ce se întâmplă acum in SUA e cu totul ieșit din comun

Jan 22nd, 2021
Czesław Miłosz: „Ținutul Ulro”. Fragmente Cultură

Czesław Miłosz: „Ținutul Ulro”. Fragmente

Jan 22nd, 2021
„Civilizația” lui Kenneth Clark după 50 de ani Cultură

„Civilizația” lui Kenneth Clark după 50 de ani

Jan 22nd, 2021
Episcopul Ignatie al Hușilor. O mică persiflare (conservatoare) Opinii

Episcopul Ignatie al Hușilor. O mică persiflare (conservatoare)

Jan 22nd, 2021
Bogdan Călinescu. A gândi liber Debate

Bogdan Călinescu. A gândi liber

Jan 22nd, 2021
O imagine. Două coloane. Despre violențele din Statele Unite Politică

O imagine. Două coloane. Despre violențele din Statele Unite

Jan 22nd, 2021
Silviu Man. TEHNOCALIPSA DUPĂ ELON ŞI ALTE CÂTEVA PROFEŢII „SECULARE” ALTFEL

Silviu Man. TEHNOCALIPSA DUPĂ ELON ŞI ALTE CÂTEVA PROFEŢII „SECULARE”

Jan 22nd, 2021
P. J. Proudhon: A fi guvernat ALTFEL

P. J. Proudhon: A fi guvernat

Jan 22nd, 2021
Dragos Paul Aligica. Noi nu am avut de ales: A fost simplu. Generatia urmatoare insa are... Educație

Dragos Paul Aligica. Noi nu am avut de ales: A fost simplu. Generatia urmatoare insa are...

Jan 22nd, 2021
Rețeaua – cea mai recentă utopie Debate

Rețeaua – cea mai recentă utopie

Jan 21st, 2021
Boemul și revoluționarul Cultură

Boemul și revoluționarul

Jan 21st, 2021
Alexandru Lăzescu. Riscuri și costuri pandemice Opinii

Alexandru Lăzescu. Riscuri și costuri pandemice

Jan 21st, 2021
Bogdan Călinescu. Despre Trump, cu luciditate și obiectivitate Opinii

Bogdan Călinescu. Despre Trump, cu luciditate și obiectivitate

Jan 21st, 2021
Melania Cincea. Dandy mârâind la „câinele alfa” Opinii

Melania Cincea. Dandy mârâind la „câinele alfa”

Jan 21st, 2021
Marcela Țușcă: "Aici prezintă Domnul Țușcă Petrică" Istorie

Marcela Țușcă: "Aici prezintă Domnul Țușcă Petrică"

Jan 21st, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.