• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
România, 2020: treizeci de ani de alegeri
România, 2020: treizeci de ani de alegeri
Home
Politică

România, 2020: treizeci de ani de alegeri

December 5th, 2020 [ Ioan Stanomir ] [ Ioan Stanomir ] Politică comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Demagogia, prin chiar natura ei ostilă oricărui exerciţiu de interogare lucidă, descurajează privirea asupra trecutului din care venim. Fiecare scrutin este un început de lume, fiecare nouă majoritate sau coaliţie se prezintă ca purtătoarea unui mesaj de redresare şi de prosperitate colectivă. Promisiunile, niciodată îndeplinite, sunt alibiul dincolo de care se ascunde rapacitatea cu care resursele statului sunt împărţite clienţilor şi complicilor. Durata lungă, aceea a construcţiei şi a consolidării, este absentă din acest peisaj al instabilităţii cronice.

Şi totuşi, trei decenii s-au scurs de la primul exerciţiu electoral, e adevărat imperfect şi marcat de brutalitate, cel din mai 1990. Deja intervalul de democraţie neîntreruptă de după decembrie 1989 este mai îndelungat decât al României Mari. Trei decenii reprezintă, chiar şi într-o ţară ce ignoră cronologia şi simţul critic, un timp suficient de îndelungat spre a permite reflecţia în marginea unui bilanţ istoric şi a unui regim politic.

Aceste trei decenii au fost, în pofida ezitărilor şi incoerenţelor, cele în care occidentalizarea României a decurs într-un ritm ce părea de neimaginat în primele luni ale lui 1990 . Distanţa de la izolarea autocratică de atunci la integrarea euro- atlantică de acum nu poate fi ignorată. România se află în punctual cel mai înalt al istoriei ei moderne: validarea identităţii ei europene este dublată de partciparea la un proiect întemeiat pe valorile libertăţii. În loc de a fi Belarus, Ucraina sau o altă ţară post-sovietică, România a evoluat în direcţia pluralismului. Forţa de atracţie a Vestului s-a dovedit decisivă. Schimbarea a fost impusă unui stat ce a acţionat, de cele mai multe ori, ostil adaptării şi reformelor.

Aceste trei decenii sunt, aşadar, cele în care România a fost imaginea unui paradox, acela al îndeplinirii obiectivelor sale istorice de securitate în condiţiile unei evidente mediocrităţi a elitei ce guvernează statul şi parazitează societatea. Atrasă spre centru dinspre periferie, România a evoluat, iar profilul ei nu mai poate fi suprapus peste acele al subdezvoltării autoritare din primii ani de fesenism.

Dar tot aceste trei decenii de exerciţiu democratic neîntrerupt au dezvăluit continuităţile de adâncime responsabile pentru lentoarea modernizării. Stagnarea României, marasmul politic şi social, cleptocraţia nu sunt un accident, după cum nu sunt expresia unei fatalităţi istorice. Ele sunt consecinţa alegerilor pe care românii însişi le-au făcut, în aceste trei decenii.

Longevitatea fesenismului, sub formele sale ce duc la PSD-ul de astăzi, nu ar putea fi explicată fără înţelegerea reţelei de solidarităţi şi de complicităţi moştenite din comunism. Fesenismul este cel care, istoric vorbind,a modelat statul român de după 1989. Lui i se datorează constituţia de astăzi, cea care pare imposibil de schimbat. Fesenismul a crescut în simbioză cu societatea şi s-a confundat cu un stat populat de cei recrutaţi în baza unei selecţii clientelare.

Vreme de trei decenii, alegerile din România au fost, în cele din urmă, reductibile la această încercare de a disloca fesenismul din poziţia sa hegemonică. Supravieţuirea sa este supravieţuirea unui mediu care nu a fost afectat de schimbare. Fesenismul a reuşit să se adapteze şi pentru că inamicilor săi politici le-au lipsit clarviziunea, fermitatea şi coerenţa pe termen lung. Fesenismul s-a hrănit nu doar din solidaritatea cu electoratul său, dar şi din imaturitatea şi inepţia opozanţilor săi.

Şi iată că, după trei decenii, alegerile din decembrie 2020 revin la aceeaşi întrebare familiară: cum se poate bloca ascensiunea PSD. Impasul politic al României de astăzi se află rezumat în această interogaţie. După trei decenii , dislocarea fesenismului s-a dovedit a fi imposibilă. Căci o asemenea despărţire de fesenism ar fi însemnat nu doar schimbarea unui cabinet, nu doar alegerea unui preşedinte care să nu fie Victor Ponta sau Viorica Dăncilă. Despărţirea de fesenism ar fi însemnat naşterea unei alternative care să mizeze pe valorile pe care PSD le-a tăgăduit, programatic: libertate, domnia legii, demnitatea umană, competiţie economică autentică, descentralizare şi încurajarea patriotismului local. Doar o asemenea alternativă ar fi putut fi punctul de pornire al unui alt viitor.

După treizeci de ani, bilanţul lucid este premiza obligatorie a unei reîntemeieri. Eliberarea de iluzii şi de impulsuri mesianice, iată calea spre edificarea autentică. Înfrângerea PSD implică mai mult decât un vot împotriva complicilor domnului Dragnea. Despărţirea de fesenism trece prin refondarea României politice şi reformarea statului. Orice alt viitor nu este decât prelungirea acestui marasm.

  • Tags
  • alegeri
  • FSN
  • PSD

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Melania Cincea. Parlamentarele 2020: un nou test de maturitate politică a electoratului
Previous article Daniel Funeriu. Manifest pentru o politizare asumată
[ Ioan Stanomir ]

[ Ioan Stanomir ]

IOAN STANOMIR este profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. Printre volumele publicate se numără Conştiinţa conservatoare: Preliminarii la un profil intelectual (2004), O lume dispărută: Patru istorii personale urmate de un dialog cu H.-R. Patapievici (coautor, alături de Paul Cernat, Angelo Mitchievici şi Ion Manolescu, 2004), Explorări în comunismul românesc (coautor, alături de Paul Cernat, Angelo Mitchievici şi Ion Manolescu, vol. I, II, III, 2004, 2005, 2008), Spiritul conservator: De la Barbu Catargiu la Nicolae Iorga (2008), Despre sunete şi memorie: Fragmente de istoria ideilor (2009), Apărarea libertăţii (1938–1947) (2010), Teodoreanu reloaded (alături de Angelo Mitchievici, 2011), Umbre pe pânza vremii: Secvenţe de istorie intelectuală (Humanitas, 2011), Junimismul şi pasiunea moderaţiei (Humanitas, 2013), Sfinxul rus: Idei, identităţi şi obsesii (2015), Comunism inc. (alături de Angelo Mitchievici, Humanitas, 2016). Cel mai recent volum al său este un eseu despre Revoluția din Octombrie: Rusia, 1917: Soarele însângerat. Autocrație, revoluție și autoritarism (Humanitas, 2017).

Related Posts

Taguieff: „Decolonialismul este boala senilă a stângii intelectuale contemporane”
March 28th, 2021

Taguieff: „Decolonialismul este boala senilă a stângii intelectuale contemporane”

Reflecții cu privire la nesupunerea civică în vremea pandemiei
March 16th, 2021

Reflecții cu privire la nesupunerea civică în vremea pandemiei

Noua lege a blasfemiei din Scoția
March 7th, 2021

Noua lege a blasfemiei din Scoția

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România? Cultură

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Apr 1st, 2021
De ce au muzicienii nevoie de filozofie Cultură

De ce au muzicienii nevoie de filozofie

Apr 1st, 2021
Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell Cultură

Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell

Mar 31st, 2021
Este renașterea cazuisticii despre cazuistică? Filozofie

Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?

Mar 31st, 2021
Pandemie, isterie şi politica prudenţei Opinii

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Mar 31st, 2021
Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020 ALTFEL

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Mar 31st, 2021
Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă Artă

Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă

Mar 30th, 2021
Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice Debate

Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice

Mar 30th, 2021
Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse Literatură

Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse

Mar 29th, 2021
Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor Debate

Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor

Mar 29th, 2021
Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul ALTFEL

Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul

Mar 29th, 2021
Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism Opinii

Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism

Mar 29th, 2021
Daniel Uncu. Asaltul ideologic oficial asupra cuvintelor Debate

Daniel Uncu. Asaltul ideologic oficial asupra cuvintelor

Mar 29th, 2021
Dalina Bădescu: Anastasia Stoiciu - Memoria artei contemporane Artă

Dalina Bădescu: Anastasia Stoiciu - Memoria artei contemporane

Mar 28th, 2021
Taguieff: „Decolonialismul este boala senilă a stângii intelectuale contemporane” Cultură

Taguieff: „Decolonialismul este boala senilă a stângii intelectuale contemporane”

Mar 28th, 2021
Despre demnitatea burghezilor: de ce economia nu reușește să explice lumea modernă Economie

Despre demnitatea burghezilor: de ce economia nu reușește să explice lumea modernă

Mar 28th, 2021
Wolfhart Pannenberg intervievat de Richard John Neuhaus: Occidentul creștin? Cultură

Wolfhart Pannenberg intervievat de Richard John Neuhaus: Occidentul creștin?

Mar 28th, 2021
Marcela Tusca: Unirea Basarabiei cu România; Durlești, un sat din suburbia Chișinăului Focus

Marcela Tusca: Unirea Basarabiei cu România; Durlești, un sat din suburbia Chișinăului

Mar 27th, 2021
Mahomed șters din noua traducere în neerlandeză a „Divinei Comedii” Cultură

Mahomed șters din noua traducere în neerlandeză a „Divinei Comedii”

Mar 26th, 2021
Lucian Croitoru. Eu am respins teoria economică și socială a lui Marx după ce am studiat-o cu creionul în mână Debate

Lucian Croitoru. Eu am respins teoria economică și socială a lui Marx după ce am studiat-o cu creionul în mână

Mar 26th, 2021
Sex și rasă/ În lupta din clasă! Debate

Sex și rasă/ În lupta din clasă!

Mar 26th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.