• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Rowan Atkinson și libertatea de exprimare
Rowan Atkinson și libertatea de exprimare
Home
Societate

Rowan Atkinson și libertatea de exprimare

January 31st, 2021 Iuliana Petrescu Iuliana Petrescu Societate comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Rowan Atkinson este cunoscut cel mai bine pentru rolul Mr. Bean din serialul de comedie cu același nume, deși a încântat generații prin filme de comedie și nu numai. The Observer îl numește unul dintre cei mai amuzanți 50 actori de comedie dintotdeauna.

Dacă există un mediu unde importanța libertatății de exprimare devine imediat evidentă, acesta e zona umoristică. Tocmai posibilitatea de a scoate în evidență ceva absurd, incomfortabil, pe care nimeni nu îndrăznește să-l arate, de a sublinia diferența dintre ce ne imaginăm și ce există de fapt – mai ales în situația în care bunul simț (social), moravurile sau contextul împing la decență și rezervă, – are efectul cathartic pe care îl caută comedia. Nu e deloc de mirare că limitarea libertății de exprimare ar însemna pentru un actor de comedie o profundă limitare a artei sale și o violare a libertăților umane.

În 2012, a existat o campanie pentru modificarea Secțiunii 5 din Public Order Act 1986 al Mari Britanii, secțiune care transforma insulta din afront moral în încălcare a legii (campania a avut succes, iar secțiunea a fost modificată). La acestă campanie ia parte și Rowan Atkinson, al cărui discurs este redat parțial mai jos:

„Punctul meu de plecare, când vine vorba de orice problemă legată de libertatea de exprimare, este credința profundă că al doilea cel mai prețios lucru din lume este dreptul de a te putea exprima liber. Cel mai important lucru este să ai ce mânca, al treilea cel mai prețios lucru este un acoperiș deasupra capului, dar, pentru mine, locul numărul doi este permanent ocupat de exprimarea liberă, plasată chiar sub nevoia de a susține viața însăși.

Asta este pentru că m-am bucurat de liberă exprimare în această țară (n. trad. Marea Britanie) toată viața mea profesională și mă aștept să o fac în continuare […] ”

Exemplele aduse în discuție sunt ridicole, dar reale: un bărbat arestat în Oxford pentru că numise „gay” un cal al Poliției, un adolescent arestat pentru că afirmase că Biserica Scientologică este „un cult”, sau patronul unei cafenele, pentru afișarea pasaje din Biblie pe un ecran TV.

„Când am auzit de unele dintre aceste ridicole acte de ”ilegalitate”, aceste acuzații, mi-am adus aminte că am mai fost în situația asta înainte – într-un context ficțional. Am avut la un moment dat un spectacol numit «Not the Nine O’Clock News» acum câțiva ani și am avut o schiță [de comedie] unde Griff Rhys Jones l-a jucat pe polițistul Savage, un ofițer de poliție rasist în  mod deschis pe care eu, în calitate de comandant de stație, îl admonestez pentru -că a arestat un negru în urma unui întreg șir de acuzații ridicole, absurde și inventate. Acuzațiile pentru care ofițerul Savage l-a arestat pe dl Winston Kodogo, rezident străzii Mercer, nr. 55, au fost următoarele: «Mersul pe crăpăturile din asfalt», «Parcurgerea într-o cămașă țipătoare a unei zone pline de clădiri după lăsarea întunericului» și, una din favoritele mele, «Mersul aiurea». A mai fost arestat și fiindcă «Urinase într-o toaletă publică» și pentru că «M-a privit într-un fel ciudat».”

Faptul că s-a renunțat la acuzațiile din aceste cazuri nu reflectă, susține Atkinson, o bună funcționare a legii, ci doar frica poliției de publicitatea negativă. Rămâne totuși întrebarea: ce se întâmplă cu cazurile care „nu sunt suficient de ridicole” și nu atrag publicitate suficientă?

Actorul afirmă că reglementarea limbajului ofensator poate cu ușurință degenera în ceva periculos:

„Problema cu intrarea în ilegalitate a insultei este că prea multe lucrurile pot fi interpretate ca fiind una. Critica e ușor intepretabilă ca insultă de către anumite grupuri. Ridiculizarea, de asemenea. Sarcasmul, comparația nefavorabilă, simpla articulare a unui punct de vedere alternativ ortodoxiei pot fi interpretate ca insulte.”

Această „nouă intoleranță”, „o nouă, dar intensă dorință de a pune călușul în gura vocilor incomfortabile ale dizidenților” este marca unui stat totalitar.

Adeseori, acuzația de mai sus este combătută prin lozinca „Sunt intolerant doar față de intoleranță”, o simplă „înlocuire a unui fel de intoleranță cu altul”. Singura cale de a dezrădăcina posibilele probleme ce stau la baza actelor de intoleranță nu este suprimarea lor, ci „scoaterea lor la aer”; ele trebuie „dezbătute și rezolvate, de preferat, fără ajutorul procedeelor legale.”

„Pentru mine, singura cale de a crește rezistența unei societăți la insultă sau discursul ofensator este permiterea existenței lor într-o cantitate mai mare […] Trebuie să ne creștem imunitatea față de ofensare pentru a putea rezolva problemele pe care critica justă le ridică. Prioritatea noastră ar trebui să fie tratativele cu mesajul, nu cu mesagerul […] Dacă ne dorim o societate mai zdravănă, avem nevoie de dialog mai zdravăn, iar asta trebuie să includă dreptul de a insulta sau ofensa. Așa cum afrima Lordul Dear, «Libertatea de a fi inofensiv nu este nicidecum o libertate».”

Lupta se duce cu „ceea ce Sir Salman Rushdie numea «outrage industry» (n. trad. industria scandalizării) – arbitrii autoproclamați ai binelui public, încurajând scandalizarea animată de mass media, față de care poliția se simte sub presiunea de a reacționa.”

Rowan Atkinson ridică două probleme ce reies din ciocnirea cu limitarea liberei exprimări:

  1. Toți trebuie să fim responabili pentru ce spunem.
  2. „Societatea a devenit îngrozitor de iritabilă și intolerantă față de cel mai mic comentariu contradictoriu. ”

 

„Libera exprimare poate suferi doar dacă legea nu ne dă voie să ne descurcăm singuri cu consecințele sale.”

Discurs original: In full: Rowan Atkinson on free speech

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article „Poet de război", de Sidney Keyes
Previous article Gabriel Purcăruș. Libertate și virtute
Iuliana Petrescu

Iuliana Petrescu

Iuliana-Diana Petrescu (n.1996) studiază Literatură universală și comparată și Limba și literatura engleză în cadrul Universității Babeș-Bolyai. Vede sensul filozofic și teologic al istoriei în primăvara medievală, iar prezentul – prin structura lui Bruckner. Este interesată de: filozofia religiei, filozofia și teologia istoriei, logică, matematică, codicologie și paleografie.

Related Posts

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare
February 23rd, 2021

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie
February 21st, 2021

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie

Omenirea: o poveste fără speranță?
February 21st, 2021

Omenirea: o poveste fără speranță?

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare Debate

Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare

Feb 23rd, 2021
Călătoria cu trenul între privilegiu și economie Politică

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie

Feb 21st, 2021
Omenirea: o poveste fără speranță? Societate

Omenirea: o poveste fără speranță?

Feb 21st, 2021
Despre nemurire și eternitate. O introducere Cultură

Despre nemurire și eternitate. O introducere

Feb 21st, 2021
Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes Cultură

Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes

Feb 20th, 2021
Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit” Istorie

Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit”

Feb 20th, 2021
Creația lui Wolfhart Pannenberg Filozofie

Creația lui Wolfhart Pannenberg

Feb 20th, 2021
„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale Debate

„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale

Feb 19th, 2021
Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației Debate

Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației

Feb 19th, 2021
Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei” Cultura

Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei”

Feb 19th, 2021
Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor Cultură

Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor

Feb 18th, 2021
Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero Cultură

Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero

Feb 17th, 2021
De ce literatura contează Cultură

De ce literatura contează

Feb 17th, 2021
Bogdan Glăvan. E dificil să faci predicții, mai ales despre viitor. Opinii

Bogdan Glăvan. E dificil să faci predicții, mai ales despre viitor.

Feb 17th, 2021
Alexandru Călinescu. Ce mai zice lumea ALTFEL

Alexandru Călinescu. Ce mai zice lumea

Feb 17th, 2021
Adrian Papahagi: Gânduri răzlețe despre libertate, toleranță și corupție Opinii

Adrian Papahagi: Gânduri răzlețe despre libertate, toleranță și corupție

Feb 17th, 2021
Câteva fragmente din „Jurnalul de la Păltiniș”, de Gabriel Liiceanu Cultură

Câteva fragmente din „Jurnalul de la Păltiniș”, de Gabriel Liiceanu

Feb 17th, 2021
Virgil Iordache. Note pe marginea întâlnirii Patriarh – Președinte Debate

Virgil Iordache. Note pe marginea întâlnirii Patriarh – Președinte

Feb 17th, 2021
Viitorul este deja aici Debate

Viitorul este deja aici

Feb 16th, 2021
Bogdan Glăvan. Spălarea pe creier în sistemul socialist de educatie Opinii

Bogdan Glăvan. Spălarea pe creier în sistemul socialist de educatie

Feb 16th, 2021
„Unei veverițe de la Kyle-Na-No", de William Butler Yeats Literatură

„Unei veverițe de la Kyle-Na-No", de William Butler Yeats

Feb 15th, 2021
Lucian Croitoru. O explicație simplă pentru fenomenul GameStop Debate

Lucian Croitoru. O explicație simplă pentru fenomenul GameStop

Feb 15th, 2021
Teodor Baconschi. Ce întrerupe rutina mentală? ALTFEL

Teodor Baconschi. Ce întrerupe rutina mentală?

Feb 15th, 2021
Daniel Uncu. Un deznodamant asteptat: decredibilizarea ireversibila a democratilor americani Opinii

Daniel Uncu. Un deznodamant asteptat: decredibilizarea ireversibila a democratilor americani

Feb 15th, 2021
Câteva fragmente din „Viața în adevăr”, de Václav Havel Cultură

Câteva fragmente din „Viața în adevăr”, de Václav Havel

Feb 15th, 2021
Bogdan Glăvan. De ce e bună privatizarea? Debate

Bogdan Glăvan. De ce e bună privatizarea?

Feb 15th, 2021
Alexandru Lăzescu. Avertismentele lui Lavrov şi „lebedele negre” geopolitice Opinii

Alexandru Lăzescu. Avertismentele lui Lavrov şi „lebedele negre” geopolitice

Feb 15th, 2021
Virgil Iordache. Facem ce am fi putut face de la început. Dar am fi putut ? Debate

Virgil Iordache. Facem ce am fi putut face de la început. Dar am fi putut ?

Feb 15th, 2021
Teodor Baconschi. Izolarea și social-media Opinii

Teodor Baconschi. Izolarea și social-media

Feb 14th, 2021
Lucian Croitoru. Creșterea opțională a vârstei de pensionare: o decizie necesară pentru buget și corectă pentru oameni Opinii

Lucian Croitoru. Creșterea opțională a vârstei de pensionare: o decizie necesară pentru buget și corectă pentru oameni

Feb 14th, 2021
C. Pătrășconiu. Interviu Thierry Wolton: Comunismul, intelectualii de stânga și negaționismul Debate

C. Pătrășconiu. Interviu Thierry Wolton: Comunismul, intelectualii de stânga și negaționismul

Feb 14th, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul arhipelag (2) Opinii

Mircea Mihăieș. Eternul arhipelag (2)

Feb 14th, 2021
Matei Vişniec in dialog cu Andrei Şerban la RFI: Ești scos din societate dacă nu ești de acord cu ideile comitetelor neo-bolșevice formate în universități Artă

Matei Vişniec in dialog cu Andrei Şerban la RFI: Ești scos din societate dacă nu ești de acord cu ideile comitetelor neo-bolșevice formate în universități

Feb 14th, 2021
Teodor Baconschi. ”Diviziunea geopolitică a muncii” Opinii

Teodor Baconschi. ”Diviziunea geopolitică a muncii”

Feb 14th, 2021
Alexandru Călinescu. De la Proust la „minunata lume nouă” Opinii

Alexandru Călinescu. De la Proust la „minunata lume nouă”

Feb 13th, 2021
Cristinel Trandafir - prefață: Ludwig von Mises - Haosul planificat Societate

Cristinel Trandafir - prefață: Ludwig von Mises - Haosul planificat

Feb 13th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.