• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Savian Boroancă: Relansare economică. Școli de gândire, probleme și soluții
Savian Boroancă: Relansare economică. Școli de gândire, probleme și soluții
Home
Economie

Savian Boroancă: Relansare economică. Școli de gândire, probleme și soluții

November 6th, 2020 Redactia Marginalia Redactia Marginalia Economie comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Un articol publicat inițial pe blogurile Adevărul

Situaţia economică dificilă aduce faţă în faţă diferite şcoli de gândire în dezbaterea ce are ca obiect de studiu relansarea. Unele propun soluţia adaptării la noul context prin sacrificii şi regândirea întregului model intelectual de a face afaceri, în timp ce altele susţin că este suficientă tipărirea de bani. Acest exerciţiu de gândire se poate dovedi pozitiv sau dezastruos pentru România şi pentru capitalul românesc – şi aşa destul de fragil. Am dezbătut situaţia cu Mihai Tănăsuică şi a rezultat textul de mai jos:

Se discută tot mai mult, în contextul crizei actuale, de soluţia tiparniţei pentru relansarea/salvarea economiei. Un exemplu este articolul din ZF – Cum salvăm economia: pur şi simplu să tipărim bani, 13.04.2020 (vezi articolul aici). Pentru a înţelege de ce „tipărirea de bani” (creşterea masei monetare) este o falsă soluţie, trebuie să înţelegem mai întâi ce înseamnă că economia (sau o parte a ei) trebuie salvată? Ce se întâmplă, de fapt, în criză?

Răspunsul, simplificând mult discuţia, este că, într-o criză, indiferent de originea ei – fie că este rezultatul ciclului de afaceri la finele unei perioade de politici expansioniste sau consecinţa unui eveniment neaşteptat important, cu impact întins (cataclism, pandemie, război etc.) – antreprenorii constată că afacerile, care până ieri erau profitabile, astăzi au devenit, brusc, falimentare. Percepţia subiectivă a antreprenorului este aceea că cererea a dispărut pur şi simplu şi că este o lipsă acută de lichiditate, de bani. Cu cât criza este mai profundă – fie datorită erorilor în masă, a malinvestiţiilor cauzate de politica monetară, fie din cauza evenimentului ieşit din comun – numărul sectoarelor şi al antreprenorilor care resimt acest „deficit de cerere” este cu atât mai mare.

Dar ce se întâmplă de fapt? Au dispărut oare banii? Evident că nu! Masa monetară este (cel puţin) tot atât cât a fost şi ieri. Ce s-a modificat sunt datele subiective ale indivizilor care duc la formarea structurii cererii. Neprevăzutul îi face brusc pe cei mai mulţi să-şi reorienteze consumul către lucruri de strictă necesitate pentru a trece obstacolul ivit. Noua situaţie este de aşa natură încât, sectoare din economie se trezesc cu resurse şi factori de producţie neutilizabili.

Pe de altă parte, sectoarele care furnizează bunurile pentru cererea mult crescută se văd depăşite. Este o inadecvare a vechii structuri de producţie la noua structură a cererii. Prin mecanismul natural al pieţei, preţurile celor din urmă cresc, iar preţul primelor scade. Aşadar, veniturile pentru afacerile care, în contextul nou creat, nu mai satisfac cele mai urgente nevoi ale consumatorilor, vor fi mult diminuate, poate până într-acolo încât să producă falimentul unui număr mare de antreprenori. Trebuie ţinut minte că mecanismul preţurilor pe piaţa liberă are rolul de a semnaliza antreprenorilor care sunt acele nevoi ale consumatorilor care trebuie satisfăcute cel mai urgent. O creştere bruscă a preţului măştilor de protecţie, de exemplu, indică faptul că e rost de făcut profit în acel sector. O scădere a profiturilor (sau apariţia pierderilor) în industria transporturilor aeriene, poate indica faptul că resursele din acea industrie ar putea fi mai bine folosite în alt mod, că transportul cu avionul a trecut pe poziţie inferioară în ierarhia nevoilor indivizilor.

Acum revenim la întrebarea iniţială – ce înseamnă să salvăm (indiferent prin ce mijloace) firmele ameninţate de faliment în criză? Înseamnă cel puţin (şi nu e deloc puţin lucru) că blocăm, în mod artificial, nişte resurse (multe) rare, preţioase, în producţia unor bunuri şi servicii care nu mai satisfac cele mai urgente nevoi ale consumatorilor. Nu trebuie nicicând să pierdem din vedere că economia presupune alocarea raţională a resurselor. Anume că nicio nevoie mai urgentă nu trebuie să rămână nesatisfăcută în favoarea unei nevoi mai puţin urgente. Salvarea unei firme falimentare contrazice acest principiu. Este o măsură antieconomică în sensul strict. O criză înseamnă întotdeauna un cost (şi de multe ori un cost deloc neglijabil) pentru mare parte din indivizi. Criza înseamnă, prin excelenţă, o inadecvare a structurii de producţie prezente la datele care au suferit o schimbare.

Prin urmare, pierderile pentru o parte a populaţiei sunt inevitabile şi vor surveni indiferent de măsurile disperate care vor fi luate. Bunurile de capital sunt convertibile într-o măsură mai mare sau mai mică. Unele afaceri pot fi mai uşor rearanjate pentru a răspunde noii cereri, altele nu se pot converti decât cu costuri mari. Cu toate acestea, aşa-zisa soluţie a injecţiilor de lichiditate, a creşterii masei monetare, a banilor din elicopter, nu este decât o iluzie şi comporta o dublă penalizare. Mâna „salvatoare” a statului prin tiparniţă şi reglementări rigide loveşte consumatorul (adică pe noi toţi, pentru că în analiza finală toţi sunt consumatori şi toţi produc spre a consuma) din două direcţii.

O dată pentru că este menţinută structura de producţie inadecvată şi sunt puse în mişcare acele mecanisme care produc ciclul de afaceri cu crizele sale recurente. A doua oară prin aceea că pun o presiune ascendentă pe preţuri în general, concomitent cu restrângerea ofertei cauzată de restrângerea activităţii economice pe fondul crizei medicale. Deznodământul nu poate fi decât dezastruos, chiar daca nu neapărat la fel de evident ca falimentul unei mari companii. Este vorba de suferinţa mută a multor milioane de oameni, care nu constituie o masă omogenă, vizibilă cu uşurinţă. Malinvestiţiile, laolaltă cu creşterea preţurilor, sunt reţeta sigură pentru dificultăţi majore în viitor şi pentru prelungirea agoniei în prezent.

Nu în ultimul rând, este interesantă însăşi pornirea aceasta nefirească pentru salvarea economiei. În contextul unei pieţe/societăţi libere, ne putem imagina situaţii în care indivizii să decidă o restrângere, fie ea şi temporară, a activităţii economice. Nu trebuie să cădem în capcana de a vedea omul reducţionist, ca fiind un maximizator de profituri monetare sau de avuţie. În definitiv, aşa cum ne arată economiştii Şcolii Austriece, omul maximizează profitul subiectiv (psychological profits, cum le numeşte Ludwig von Mises), care nu este cuantificabil în monedă sau bunuri. Acest lucru poate însemna, punctual, reducerea temporară a bunăstării materiale, o sărăcire de bunăvoie, pentru atingerea unui alt scop, acela de a trece cu bine peste o epidemie, pentru realizarea unei distanţări fizice în societate sau chiar şi fără vreun motiv evident.

Întrebarea care trebuie să intereseze, din punct de vedere economic, nu este de ce fac oamenii ceva, ci daca o fac voluntar, adică în acord cu propria lor ierarhie de nevoi/preferinţe. Evident, este cel puţin îndoielnic că aceasta este situaţia pe care o trăim acum. Dar varianta aceasta nu trebuie exclusă a priori. Economia nu înseamnă maximizarea prosperităţii în absolut, ci doar în măsura în care oamenii şi-o doresc. Din nou, piaţa liberă este procesul prin care se obţine cea mai bună posibilă satisfacere a nevoilor, nu cea mai mare posibilă prosperitate. Accidental, ele se pot suprapune, însă nu necesarmente.

În concluzie, jocul cu masa monetară nu poate, sub nicio formă, fi soluţia la criza economică rezultată din criza medicală. În definitiv, ea nu înseamnă decât adăugarea unei probleme (mai grave) uneia deja existente. Este foarte probabil ca criza economică ce a început şi care va lua proporţii în viitorul nu foarte îndepărtat, să aibă mai puţine de-a face cu un anume patogen, cât are de a face cu politicile economice anterioare epidemiei. Problema epidemiologică a survenit pe un fond cum nu se poate mai prost. Este clar, pentru cine doreşte să vadă, că toate economiile sunt slăbite, într-o mai mare sau mia mică măsură. Sistemele de sănătate socializate s-au dovedit falimentare fără echivoc. Virusul nu a fost decât acul care a spart balonul. Este necesar medicamentul amar al reorganizării economice. Cel puţin pentru moment. E calea care implică minimul de suferinţă. Instrumentele monetare creează doar iluzia că se poate urca muntele fără niciun pic de efort. Efortul va veni.

 

Savian Boroancă este antreprenor (vezi Arcady Studio), pasionat de praxeologie, politică, diplomație, cinema și sport. A fost consilier în Administrația Prezidențială a României între anii 2014-2018. Este absolvent al Mises University, Auburn, Alabama, Statele Unite ale Americii, al Facultății de Relații Economice Internaționale și al programului de masterat: Economie Internațională și Afaceri Europene, din cadrul Academiei de Studii Economice din București. 

 

Citește și: Acțiunea umană: invitație la lectură

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Lecții de viață de la un arhitect roman
Previous article „El burlador de Sevilla”, de Tirso de Molina
Redactia Marginalia

Redactia Marginalia

Related Posts

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare
February 23rd, 2021

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Un fragment din Economia în 7 lecții, de Ludwig von Mises
December 24th, 2020

Un fragment din Economia în 7 lecții, de Ludwig von Mises

Drepturile de proprietate asupra corpurilor din spațiul cosmic
December 16th, 2020

Drepturile de proprietate asupra corpurilor din spațiul cosmic

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept Debate

D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept

Mar 4th, 2021
Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate Cultura

Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate

Mar 3rd, 2021
A fi sau a nu fi liber Debate

A fi sau a nu fi liber

Mar 3rd, 2021
C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid Cultura

C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid

Mar 3rd, 2021
Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis Cultură

Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis

Mar 3rd, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I) ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I)

Mar 3rd, 2021
Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional Debate

Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional

Mar 3rd, 2021
10 august 2018: capăt de drum Opinii

10 august 2018: capăt de drum

Mar 3rd, 2021
Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează Debate

Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează

Mar 2nd, 2021
De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală Filozofie

De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală

Mar 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga Cultură

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga

Mar 1st, 2021
T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze Opinii

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mar 1st, 2021
Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români Opinii

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Mar 1st, 2021
Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă Opinii

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Mar 1st, 2021
Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale Societate

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Mar 1st, 2021
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea Cultură

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Feb 28th, 2021
Tenebrosul drum al unei minți tinere Educație

Tenebrosul drum al unei minți tinere

Feb 28th, 2021
(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida Cultura

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Feb 28th, 2021
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
Minunile limbajului obișnuit Filozofie

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare Debate

Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare

Feb 23rd, 2021
Călătoria cu trenul între privilegiu și economie Politică

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie

Feb 21st, 2021
Omenirea: o poveste fără speranță? Societate

Omenirea: o poveste fără speranță?

Feb 21st, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.