• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Savian Boroancă: Societatea fără cash
Savian Boroancă: Societatea fără cash
Home
Economie

Savian Boroancă: Societatea fără cash

November 19th, 2020 Redactia Marginalia Redactia Marginalia Economie comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Un articol publicat inițial pe blogurile Adevărul

Astăzi, mijloacele electronice de plată sunt preferabile plăţilor cash în multe situaţii, însă, dispariţia banilor cash ar fi o îngrădire a libertăţii individuale. Consecinţele neintenţionate care pot să apară într-o societate fără cash stârnesc îngrijorare.

Discuţia nu trebuie dusă în zona cash vs. card/mobil, aceasta fiind o preferinţă manifestată voluntar de fiecare individ în parte, ci trebuiesc analizate problemele: cash vs. supraveghere/control şi cash vs. încrederea în instituţii.

Cel puţin de la John Maynard Keynes încoace, autorităţile centrale şi băncile consideră că trebuie să ne stimuleze să consumăm pentru „a ţine economia în priză”. Pe lângă asta, factorul psihologic joacă un rol important în ceea ce priveşte societatea fără cash şi consumul. Indivizii efectuează o plată cashless cu mult mai mare uşurinţă mentală, decât dacă ar efectua aceeaşi plată cash. Dai mai greu un ban din mână, când îl vezi, îl atingi şi gândeşti că ai muncit pentru el.

Prin urmare, pentru a încuraja consumul, mai peste tot în lume, dar şi în România, dobânzile sunt foarte mici, uneori negative. Acest fapt descurajează economisirea în depozite bancare. Pe lângă asta, în România, inflaţia este din ce în ce mai ridicată, măcinând economiile cetăţenilor (în cash sau în depozite) ca picătura chinezească. Mai mult, atât la nivel global, cât şi în România, încep să apară politicieni sau aşa-zişi economişti care atacă existenţa banilor cash aşa cum ataca Marius Lăcătuş mingea (sau piciorul adversarului), în zilele lui bune. Cel mai mare şeptar din istoria Stelei avea o miză clară: golul, dar care este miza celor care ne vor fără bani cash?

De ce îi deranjează tranzacţiile cash? Pentru că sunt dificil de taxat. Mai mult, tranzacţiile sunt private şi anonime. În timp ce, ei urmăresc să taxeze, să colectivizeze şi să cunoască tot în numele „binelui comun”  – niciodată definit sau explicat. Prin urmare, vor construi pseudo-motive pentru a-şi justifica atacul. Vor spune că tranzacţiile cash sunt efectuate doar de traficanţi, proxeneţi, de cei care spală bani şi de toţi cei care desfăşoară operaţiuni ilegale. Individul cinstit care vrea să cumpere, din economiile sale, o maşină, un apartament, zece stupi sau două perechi de blugi este scos din ecuaţie pentru că nu reprezintă capital politic.

Panica aduce voturi, nu virtutea (economisirii)

Aşadar, argumentul persistă, deşi răufăcătorii de mai sus folosesc, cu uşurinţă, pe lângă cash, şi bănci, platforme electronice, cripto monede, schimburi directe, aur, sau obiecte de artă. Prin absurd, în aceeaşi logică ar trebui judecat faptul că răufăcătorii poartă haine pentru a se pierde uşor în mulţime, folosesc maşini pentru a se deplasa, utilizează telefoane şi Internet pentru a se coordona. Ar trebui toate interzise?

Chiar dacă pornesc de la un adevăr (da, şi răufăcătorii utilizează cash), cei care vor ca tranzacţiile cash să fie eliminate, construiesc scenarii alarmiste şi exagerate, pentru a obţine consimţământul cetăţenilor, cu scopul de a modifica legislaţia în acest sens.

Deşi societatea fără cash nu este, încă, o realitate în România (vezi Suedia), observăm că putem folosi cash în tot mai puţine locuri şi sume din ce în ce mai mici. Pe de altă parte, ATM-ul  – puntea dintre cele două sisteme  – este din ce în ce mai rar, cu limite la retrageri şi diverse comisioane.

Despre toate astea s-au scris şi se vor mai scrie cărţi.

Banii cash şi cărţile

Banii cash sunt, în multe feluri, asemeni cărţii  –  acea relicvă a trecutului, care păstrează o lume în alb-negru, scrisă în 2D pe foaie, a cărei parcurgere e lentă şi, pentru mulţi, plictisitoare, dar care te poate face conştient de libertatea raţiunii. Cartea, în format fizic, are farmecul şi rolul ei, deşi este inferioară, din punct de vedere al eficienţei, unui ecran portabil. Ea a trecut testul timpului şi a rezistat cenzurii regimurilor totalitare. A fost transmisă, din mână în mână, pentru a păstra speranţa şi pentru a revela cunoaştere.

Cartea „funcţionează” fără a avea nevoie de energie, acces la internet, semnal telecom sau alte tehnicalităţi, la fel ca banii cash. Sigur, există şi cărţi cu idei nocive, dar acestea nu pot fi oprite sau învinse, prin abolirea existenţei cărţii ca vehicul al cunoaşterii, ci trebuiesc combătute cu argumente, prin educaţie. Atât banii cash, cât şi cărţile, îşi au locul în societate, nu pentru eficienţă, ci pentru că deservesc un scop, iar oamenii care înţeleg acest scop, nu vor renunţa la ele.

Dincolo de metaforă, cheltuielile cashless sunt, toate, cheltuieli supravegheate ce pot fi, oricând, controlate, iar accesul la cont poate fi blocat la un click distanţă. De cealaltă parte, existenţa banilor cash înseamnă, pentru fiecare individ, mai multă libertate.

 

Savian Boroancă este antreprenor (vezi Arcady Studio), pasionat de praxeologie, politică, diplomație, cinema și sport. A fost consilier în Administrația Prezidențială a României între anii 2014-2018. Este absolvent al Mises University, Auburn, Alabama, Statele Unite ale Americii, al Facultății de Relații Economice Internaționale și al programului de masterat: Economie Internațională și Afaceri Europene, din cadrul Academiei de Studii Economice din București. 

 

Citește și: Acțiunea umană: invitație la lectură

Relansare economică. Școli de gândire, probleme și soluții

3 certuri între politică și economie

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Umanismul creștin al lui J.R.R. Tolkien
Previous article Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta”, de Mihail Bulgakov
Redactia Marginalia

Redactia Marginalia

Related Posts

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare
February 23rd, 2021

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Un fragment din Economia în 7 lecții, de Ludwig von Mises
December 24th, 2020

Un fragment din Economia în 7 lecții, de Ludwig von Mises

Drepturile de proprietate asupra corpurilor din spațiul cosmic
December 16th, 2020

Drepturile de proprietate asupra corpurilor din spațiul cosmic

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Minunile limbajului obișnuit Uncategorized

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare Debate

Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare

Feb 23rd, 2021
Călătoria cu trenul între privilegiu și economie Politică

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie

Feb 21st, 2021
Omenirea: o poveste fără speranță? Societate

Omenirea: o poveste fără speranță?

Feb 21st, 2021
Despre nemurire și eternitate. O introducere Cultură

Despre nemurire și eternitate. O introducere

Feb 21st, 2021
Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes Cultură

Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes

Feb 20th, 2021
Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit” Istorie

Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit”

Feb 20th, 2021
Creația lui Wolfhart Pannenberg Filozofie

Creația lui Wolfhart Pannenberg

Feb 20th, 2021
„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale Debate

„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale

Feb 19th, 2021
Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației Debate

Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației

Feb 19th, 2021
Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei” Cultura

Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei”

Feb 19th, 2021
Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor Cultură

Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor

Feb 18th, 2021
Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero Cultură

Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero

Feb 17th, 2021
De ce literatura contează Cultură

De ce literatura contează

Feb 17th, 2021
Bogdan Glăvan. E dificil să faci predicții, mai ales despre viitor. Opinii

Bogdan Glăvan. E dificil să faci predicții, mai ales despre viitor.

Feb 17th, 2021
Alexandru Călinescu. Ce mai zice lumea ALTFEL

Alexandru Călinescu. Ce mai zice lumea

Feb 17th, 2021
Adrian Papahagi: Gânduri răzlețe despre libertate, toleranță și corupție Opinii

Adrian Papahagi: Gânduri răzlețe despre libertate, toleranță și corupție

Feb 17th, 2021
Câteva fragmente din „Jurnalul de la Păltiniș”, de Gabriel Liiceanu Cultură

Câteva fragmente din „Jurnalul de la Păltiniș”, de Gabriel Liiceanu

Feb 17th, 2021
Virgil Iordache. Note pe marginea întâlnirii Patriarh – Președinte Debate

Virgil Iordache. Note pe marginea întâlnirii Patriarh – Președinte

Feb 17th, 2021
Viitorul este deja aici Debate

Viitorul este deja aici

Feb 16th, 2021
Bogdan Glăvan. Spălarea pe creier în sistemul socialist de educatie Opinii

Bogdan Glăvan. Spălarea pe creier în sistemul socialist de educatie

Feb 16th, 2021
„Unei veverițe de la Kyle-Na-No", de William Butler Yeats Literatură

„Unei veverițe de la Kyle-Na-No", de William Butler Yeats

Feb 15th, 2021
Lucian Croitoru. O explicație simplă pentru fenomenul GameStop Debate

Lucian Croitoru. O explicație simplă pentru fenomenul GameStop

Feb 15th, 2021
Teodor Baconschi. Ce întrerupe rutina mentală? ALTFEL

Teodor Baconschi. Ce întrerupe rutina mentală?

Feb 15th, 2021
Daniel Uncu. Un deznodamant asteptat: decredibilizarea ireversibila a democratilor americani Opinii

Daniel Uncu. Un deznodamant asteptat: decredibilizarea ireversibila a democratilor americani

Feb 15th, 2021
Câteva fragmente din „Viața în adevăr”, de Václav Havel Cultură

Câteva fragmente din „Viața în adevăr”, de Václav Havel

Feb 15th, 2021
Bogdan Glăvan. De ce e bună privatizarea? Debate

Bogdan Glăvan. De ce e bună privatizarea?

Feb 15th, 2021
Alexandru Lăzescu. Avertismentele lui Lavrov şi „lebedele negre” geopolitice Opinii

Alexandru Lăzescu. Avertismentele lui Lavrov şi „lebedele negre” geopolitice

Feb 15th, 2021
Virgil Iordache. Facem ce am fi putut face de la început. Dar am fi putut ? Debate

Virgil Iordache. Facem ce am fi putut face de la început. Dar am fi putut ?

Feb 15th, 2021
Teodor Baconschi. Izolarea și social-media Opinii

Teodor Baconschi. Izolarea și social-media

Feb 14th, 2021
Lucian Croitoru. Creșterea opțională a vârstei de pensionare: o decizie necesară pentru buget și corectă pentru oameni Opinii

Lucian Croitoru. Creșterea opțională a vârstei de pensionare: o decizie necesară pentru buget și corectă pentru oameni

Feb 14th, 2021
C. Pătrășconiu. Interviu Thierry Wolton: Comunismul, intelectualii de stânga și negaționismul Debate

C. Pătrășconiu. Interviu Thierry Wolton: Comunismul, intelectualii de stânga și negaționismul

Feb 14th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.