• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Ioan Stanomir. Secolul XX şi criminalitatea utopiei
Ioan Stanomir. Secolul XX şi criminalitatea utopiei
Home
Politică

Ioan Stanomir. Secolul XX şi criminalitatea utopiei

October 12th, 2018 [ Ioan Stanomir ] [ Ioan Stanomir ] Politică comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

În secolul XX, utopiile se îmbracă în haina de gală a tiraniei şi fac din statele moderne uneltele zidirii lor demonice. În secolul XX, utopiile îşi ating potenţialul lor cel mai înalt de brutalitatea vizionară: naţiuni, popoare şi clase sunt sacrificate pe acest altar luminat de ideal. În secolul XX, utopia este mai aproape ca niciodată de obiectivul ei asumat , acela de a extermina umanitatea tradiţională, eliberând terenul în aşteptarea renaşterii întemeiate pe cunoaşterea mântuitoare. În secolul XX, utopia are în intelectualul iluminat un profet şi un soldat: menirea celor care gândesc şi scriu este aceea de a conferi crimei respectabilitatea la care tiranii aspiră. În secolul XX, utopia supune omul unei presiuni infernale- dramatismul opţiunilor etice atinge paroxismul tragismului. În secolul XX, personalitatea umană este singură faţă cu acest mecanism a cărui menire este strivirea comunităţilor în care oamenii se pot aduna, spontan, de vreme ce nivelarea este condiţia obligatorie a despotismului ideologic.

Lecţia secolului XX este lecţia criminalităţii utopiei. În ipostaza lagărelor de concentrare naziste, utopia aspiră la idealul lichidării complete: unicitatea Holocaustului este dată de unicitatea ideii exterminaţioniste pe care o întruchipează. În ipostaza comunistă, utopia face apel la progres şi la viitor, spre a putea lansa atacul ei devastator: elementele organice sunt suspecte ideologic şi trebuie să dispară. Criminalitatea utopiei în veacul trecut nu ţine de un accident oarecare, ci este consecinţa structurii încrise în codul ei genetic.

Utopia nu poate fi alteva decât o camaşă de forţă în care statul omnipotent îşi va încătuşa prizonierii. Crima, barbaria, reeducarea sunt, toate, parte din această panoplie a educaţiei utopice. Rezistenţa omului este cea mai importantă dintre crime. În această lume perfectă a rasei sau a clasei, nu mai este loc pentru imperfecţiunile ce ne hrănesc. Logica nivelării etatiste este una cu logica utopiei. Extinderea patologică a tiraniilor este în spiritul ambiţiei prometeice a utopiei.

Utopia, indiferent de travestiul ei ideologic,nu este şi nu poate fi viitorul comunităţii de oameni liberi. Ordinea ei de penitenciar poate genera doar conformismul îndoctrinării. Rigiditatea ei imunană este incompatibilă cu organicitatea solidarităţii şi a iubirii. Pedagogia utopică este aseptică şi monstruoasă asemeni unei operaţii întreprinse pe subiecţi umani de un medic asasin: ceea ce generează este mutaţia, malformaţia, oroarea. Câinele proletar al lui Bulgakov este parte din această stirpe înfricoşătoare pe care o plămădesc utopiile.

Concretul uman şi guvernarea limitată, iată barierele pe care le putem ridica în faţa unui alt avans al utopiei. Mai devreme sau mai târziu, utopiile se emancipează de aparenţele lor înşelătoare, revelându-şi natura lor luciferică. Tirania pe care minorităţile militante o exercită asupra unei naţiuni nu este mai puţin terifiantă decât dominaţia crudă a unui singur despot.

Secolul XX lasă ca moştenire staţia terminus a utopiilor criminale. Un imens continent al terorii şi al devastării se întinde, iar expansiunea sa este expasiunea credinţei în religiile politice totalitare hrănite utopic. Nostalgicilor progresişti ai comunismului, lagărele de muncă sau reeducarea li se par irelevante în raport cu măreţia Ideii. Orbirea lor este una revoluţionară, de vreme ce orice sacrificii sunt justificate prin apelul la cauza ce trece dincolo de om.

Într-unul dintre eseurile sale profetice, Michael Oakeshott evoca imaginea politicii care să refuze a deveni una a visului şi a fantasmelor. Este acea politică la scară umană pe care liberalii clasici, conservatorii şi democreştini o privesc ca fiind esenţială în lupta pe care umanitatea o duce cu Utopia. La această politică la scară umană, la această politică ce evită exprimentul de laborator şi pasiunea monomană avem datoria de a reveni, spre a ocroti acel firesc al individului şi al comunităţii. Refuzul utopiei înseamnă apărarea libertăţii.

  • Tags
  • libertate
  • totalitarism
  • utopie

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article O rubrica noua. Azi: The Atlantic. Americanii detesta Corectitudinea Politica. Sondaj surprinzator
Previous article Tudorel Urian. Monsieur Șora
[ Ioan Stanomir ]

[ Ioan Stanomir ]

IOAN STANOMIR este profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. Printre volumele publicate se numără Conştiinţa conservatoare: Preliminarii la un profil intelectual (2004), O lume dispărută: Patru istorii personale urmate de un dialog cu H.-R. Patapievici (coautor, alături de Paul Cernat, Angelo Mitchievici şi Ion Manolescu, 2004), Explorări în comunismul românesc (coautor, alături de Paul Cernat, Angelo Mitchievici şi Ion Manolescu, vol. I, II, III, 2004, 2005, 2008), Spiritul conservator: De la Barbu Catargiu la Nicolae Iorga (2008), Despre sunete şi memorie: Fragmente de istoria ideilor (2009), Apărarea libertăţii (1938–1947) (2010), Teodoreanu reloaded (alături de Angelo Mitchievici, 2011), Umbre pe pânza vremii: Secvenţe de istorie intelectuală (Humanitas, 2011), Junimismul şi pasiunea moderaţiei (Humanitas, 2013), Sfinxul rus: Idei, identităţi şi obsesii (2015), Comunism inc. (alături de Angelo Mitchievici, Humanitas, 2016). Cel mai recent volum al său este un eseu despre Revoluția din Octombrie: Rusia, 1917: Soarele însângerat. Autocrație, revoluție și autoritarism (Humanitas, 2017).

Related Posts

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie
February 21st, 2021

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie

Cum au reușit catolicii americani să facă din America un loc sigur pentru integrism
February 13th, 2021

Cum au reușit catolicii americani să facă din America un loc sigur pentru integrism

Time publică un articol incredibil despre „cabala” și „campania din umbră” care l-au ajutat pe Biden să câștige
February 9th, 2021

Time publică un articol incredibil despre „cabala” și „campania din umbră” care l-au ajutat pe Biden să câștige

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea Uncategorized

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Feb 28th, 2021
Tenebrosul drum al unei minți tinere Educație

Tenebrosul drum al unei minți tinere

Feb 28th, 2021
(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida Cultura

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Feb 28th, 2021
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
Minunile limbajului obișnuit Filozofie

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare Debate

Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare

Feb 23rd, 2021
Călătoria cu trenul între privilegiu și economie Politică

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie

Feb 21st, 2021
Omenirea: o poveste fără speranță? Societate

Omenirea: o poveste fără speranță?

Feb 21st, 2021
Despre nemurire și eternitate. O introducere Cultură

Despre nemurire și eternitate. O introducere

Feb 21st, 2021
Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes Cultură

Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes

Feb 20th, 2021
Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit” Istorie

Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit”

Feb 20th, 2021
Creația lui Wolfhart Pannenberg Filozofie

Creația lui Wolfhart Pannenberg

Feb 20th, 2021
„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale Debate

„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale

Feb 19th, 2021
Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației Debate

Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației

Feb 19th, 2021
Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei” Cultura

Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei”

Feb 19th, 2021
Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor Cultură

Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor

Feb 18th, 2021
Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero Cultură

Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero

Feb 17th, 2021
De ce literatura contează Cultură

De ce literatura contează

Feb 17th, 2021
Bogdan Glăvan. E dificil să faci predicții, mai ales despre viitor. Opinii

Bogdan Glăvan. E dificil să faci predicții, mai ales despre viitor.

Feb 17th, 2021
Alexandru Călinescu. Ce mai zice lumea ALTFEL

Alexandru Călinescu. Ce mai zice lumea

Feb 17th, 2021
Adrian Papahagi: Gânduri răzlețe despre libertate, toleranță și corupție Opinii

Adrian Papahagi: Gânduri răzlețe despre libertate, toleranță și corupție

Feb 17th, 2021
Câteva fragmente din „Jurnalul de la Păltiniș”, de Gabriel Liiceanu Cultură

Câteva fragmente din „Jurnalul de la Păltiniș”, de Gabriel Liiceanu

Feb 17th, 2021
Virgil Iordache. Note pe marginea întâlnirii Patriarh – Președinte Debate

Virgil Iordache. Note pe marginea întâlnirii Patriarh – Președinte

Feb 17th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.