• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Cristian Pătrășconiu. TeleOmul Nou
Cristian Pătrășconiu. TeleOmul Nou
Home
Focus

Cristian Pătrășconiu. TeleOmul Nou

June 9th, 2018 [ Cristian Pătrășconiu ] [ Cristian Pătrășconiu ] Focus comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

*Giovanni Sartori este unul dintre cei mai faimoşi autori  italieni – şi nu doar în domeniul ştiinţelor politice, specializarea sa de bază. Profesor, începînd cu anii 50, în Florenţa – unde a predat filozofie modernă, ştiinţă politică şi sociologie – şi, mai apoi, la vîrful carierei sale academice, în SUA – la Stanford, Columbia, Yale şi Harvard -, Sartori e autorul unor lucrări de referinţă pentru cîmpul politologic. „Teoria democraţiei reinterpretată” este, în această direcţie, un tom inevitabil. Acolo, în acea masivă, consistentă, redutabilă carte de politologie, spre finalul ei mai precis, se găseşte, in nuce, teza căreia Giovanni Sartori îi dedică o carte cu un succes de public şi mediatic impresionant. „Teoria democraţiei reinterpretată” a fost tradusă, şi acum îşi aşteaptă pesemne un nou tiraj (căci primul e demult epuizat) la editura Polirom. Cartea care s-a născut, într-un fel din „Teoria democrației reinterpretată” – şi anume, „Homo videns. Imbecilizarea prin televiziune şi post-gîndirea” – a apărut la editura Humanitas.

 

*În acest volum, publicat în premieră în 1997 şi reluat – în Italia şi în foarte multe limbi ale lumii – în multe alte ediţii (în româneşte, cartea a fost tradusă în 2005) – este vorba despre ceea ce, în titlu, am numit „TeleOmul Nou” – „Homo videns”, în formula, inspirată şi memorabilă, a profesorului Sartori. În 1999, după ce invetariase mai multe valuri de reacţii la cartea aceasta şi la ideea pe care o propune, inclusiv într-un registru polemic, Sartori întărea ideea pe care şi-a construit argumentaţia: „eu rămîn mai mult decît oricînd convins de teza că ne aflăm în plin proces al unei mutaţii genetice”.

*Care este însă această teză?  „Homo videns…” este o poveste, spusă din mai multe perspective, despre una dintre  mutaţiile radicale recente pe care le-a suferit fiinţa umană, cu atît mai şocantă şi mai ieşită din comun cu cît ea s-a produs, la scara istoriei, într-un interval de timp foarte mic. Cartea construieşte şi argumentezează în jurul opoziţiei, tot mai radicale, dintre „homo sapiens” şi „homo videns”.

Cine este „homo sapiens”? În formularea lui Giovannia Sartori – „homo sapiens: astfel clasifica Linne specia umană în lucrarea sa Sistemul naturii din 1758. Din punct de vedere fiziologic, acest homo sapiens nu are nimic care sa îl facă unic între primate (din genul cărora neamul omenesc face parte ca specie). Ceea ce îl face unic pe homo sapiens este capacitatea lui de a opera cu simboluri.”. Homo sapiens se întîlneşte, în epoca modernă, cu teleziviunea. „Televiziunea”, spune şi argumentează Sartori, „nu este doar un instrument de comunicare; ea este, în acelaşi timp, şi paidea, un instrument antropogenetic, un mediu care generează un anthropos nou, un nou tip de fiinţă umană”.

*Demonstraţia pe care o face apoi Giovanni Sartori felului în care se naşte (e un fel de a spune – „se naşte”) acest om nou – omul imaginilor – este antologică. Iată, în cuvintele lui Sartori, ce se întîmplă: „copilul a cărui primă şcoală este televiziunea este un animal simbolic care îşi primeşte tiparul său formativ de la nişte imagini ale unei lumi în întregime centrată pe vedere. În această paidea, dispunerea la violenţă este doar o mică parte a problemei. Problema principală este că un copil este un burete care inregistrează şi absoarbe fără discernămînt tot ce vede. Pe de altă parte, copilul format de vede  se mărgineşte la a fi un om care nu citeşte şi, deci, de cele mai multe ori, un ramolit al ecranului, înrobit pe viaţă de jocurile de imagini”.

*Ce se întîmplă cînd homo sapiens devine homo videns? Sartori: „homo sapiens datorează întreaga sa cunoaştere şi chiar progresul său în înţelegere capacităţii sale de abstractizare. Aşa-numiţii primitivi sînt astfel pentru că în limbajul lor primează cuvintele concrete, ceea ce produce comunicare, dar indică o foarte slabă capacitate cognitivo-ştiinţifică. Televiziunea produce imagini şi anulează concepte; dar în felul acesta atrofiază capacitatea noastră de abstractizare şi odată cu aceasta, întreaga noastră capacitate de a înţelege.  Ceea ce noi vedem nu produce idei, ci poate fi inserat în concepte.”.

*Televiziunea, argumentează Sartori, este însă mult mai mult decît un extraordinar „producător de imagini” – între alte efecte sociale majore pe televiziunea care le provoacă, spre pildă, este şi acela că formează opinia, şi aceasta într-un mod privilegiat. „Astăzi, poporul suverna opoinează mai ales în funcţie de felul în care televiziunea îl influenţează să opineze” – notează G. Sartori. Şi adaugă imediat: „iar prin ghidarea opiniei, puterea ecranului tv se află într-adevăr în centrul tuturor evoluţiilor politicii contemporane. În plus, televiziunea condiţionează guvernul: ce poate un guvern să facă, ce nu poate să facă şi ce decide să facă în mod concret”.

*Concret, în condiţiile în care opinia publică asigură combustia subtilă pentru democraţia reprezentativă, ce fel de opinie fabrică televiziunile? Sartori: „Pentru ca democraţia reprezentativă să funcţioneze e suficient să existe o opinie publică, iar aceasta să fie cu adevărat a publicului. Dar se întâmplă tot mai puţin ca aşa să stea lucrurile, fiindcă videocraţia fabrică în permanenţă o opinie puternic hetero-dirijată, care în permanenţă întăreşte, dar în esenţă goleşte de conţinut democraţia ca guvernare a opiniei. Pentru că televiziunea se exhibă ca purtător de cuvânt al unei opinii publice care, în realitate, este ecoul propriei sale voci”. Şi este fals că televiziunea se limitează să reflecte schimbările în curs din cadrul societăţii şi culturii sale. Televiziunea reflectă schimbări pe care în mare măsură ea le promovează şi le inspiră”.

*Tabloul lumii care se expune – extensiv şi intensiv, în proporţie crescîndă – televiziunii, într-o măsură atît de semnificativă încît ajunge să fie ea însăşi un produs al televiziunii, arată, conform eseistului şi politologului italian, în linii mari astfel: „în timp ce realitatea se complică, iar complexităţile sporesc vertiginous, minţile se simplifică şi noi creştem un video-copil care nu se maturizează, un adult care rămâne pentru toată viaţa ca un om căzut în mintea copiilor. Iar aceasta este fundătura, cea mai mare dintre toate, în care ne zbatem” Şi: „Cei care gestionează video-puterea, atunci când vine vorba despre nivelul scăzut al informaţiilor oferite, arată spre telespectatori. Dar aceasta este apărarea celui cu conştiinţa încărcată, deoarece în televiziune, mai mult ca oriunde, producătorul e cel care îl creează pe consumator. Dacă se furnizează o masă critică suficientă de ştiri din lume, audienţa e interesată de lume; dar dacă lumea dispare de pe micul ecran e evident că lumea nu mai prezintă interes „.

*Starea de fapt, este de părere Sartori, indică  evidenţa că, „astăzi, mai mult ca oricând, oamenii au probleme, dar nu au soluţia acestora. Mulţi consideră că soluţia pentru problemele oamenilor trebuie cerută la politicieni, aşa cum soluţii pentru probleme de sănătate sunt cerute de la medici. În schimb, guvernarea sondajelor şi a referendumurilor şi demagogia directismului atribuie oamenilor problemele politicienilor şi rezolvarea lor. Şi în toate acestea televiziunea umflă problemele ori creează probleme ce nu există şi aproape anulează gândirea care ar trebui să le rezolve”.

*Aşadar, poate, din cînd în cînd măcar, închidem televizorul şi citim o carte: aceasta, rezumată, foarte sumar, mai sus. Este, poate fi în folosul nostru. Căci e despre noi şi despre una din marile capcane în care, adesea, alegem să cădem şi ne face plăcere să stăm acolo.

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Daniel Uncu. Democratura, in vremea degringoladei
Previous article NEWSWEEK. Sabin Orcan: Unghiul mort
[ Cristian Pătrășconiu ]

[ Cristian Pătrășconiu ]

Related Posts

D.P. Aligica: Problema este mai profunda decat incompetenta manageriala sau deprofesionalizarea
January 29th, 2021

D.P. Aligica: Problema este mai profunda decat incompetenta manageriala sau deprofesionalizarea

O teorie: Pana sa-i mintim si manipulam pe altii, ne auto-mintim si auto-manipulam...
January 25th, 2021

O teorie: Pana sa-i mintim si manipulam pe altii, ne auto-mintim si auto-manipulam...

Petiție la Harvard pentru anularea diplomelor unor absolvenți simpatizanți ai administrației Trump
January 19th, 2021

Petiție la Harvard pentru anularea diplomelor unor absolvenți simpatizanți ai administrației Trump

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Feodor Dostoievski: filosof al libertății Cultură

Feodor Dostoievski: filosof al libertății

Mar 8th, 2021
Lucian Croitoru. Inflația: se întâmplă din nou? Societate

Lucian Croitoru. Inflația: se întâmplă din nou?

Mar 8th, 2021
Virgil Iordache. Un model complet de universitate Debate

Virgil Iordache. Un model complet de universitate

Mar 8th, 2021
Noua lege a blasfemiei din Scoția Debate

Noua lege a blasfemiei din Scoția

Mar 7th, 2021
Câteva fragmente din „Gânduri către sine însuși”, Marcus Aurelius Cultură

Câteva fragmente din „Gânduri către sine însuși”, Marcus Aurelius

Mar 7th, 2021
Sergiu Klainerman: Nu există ceva numit „matematica albă” Debate

Sergiu Klainerman: Nu există ceva numit „matematica albă”

Mar 6th, 2021
Ioan T. Morar. Astronomie pentru poeţi şi capcane pentru postmoderni ALTFEL

Ioan T. Morar. Astronomie pentru poeţi şi capcane pentru postmoderni

Mar 6th, 2021
Teodor Baconschi. Afacerea de la Drept Societate

Teodor Baconschi. Afacerea de la Drept

Mar 6th, 2021
Melania Cincea. 10 august, al treilea dosar istoric muşamalizat de Justiţia română Opinii

Melania Cincea. 10 august, al treilea dosar istoric muşamalizat de Justiţia română

Mar 6th, 2021
Dimensiuni politice ale noii gândiri franceze Filozofie

Dimensiuni politice ale noii gândiri franceze

Mar 5th, 2021
Câteva fragmente din „Îndurare aspră”, de Sheldon Vanauken Filozofie

Câteva fragmente din „Îndurare aspră”, de Sheldon Vanauken

Mar 5th, 2021
Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea a II-a) Cultura

Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea a II-a)

Mar 4th, 2021
Vlad Topan. Prin scientism spre neo-păgânism. Sau despre milenarismul de rit ecologist Cultură

Vlad Topan. Prin scientism spre neo-păgânism. Sau despre milenarismul de rit ecologist

Mar 4th, 2021
Contribuţia lui Mises la înţelegerea ciclurilor economice Economie

Contribuţia lui Mises la înţelegerea ciclurilor economice

Mar 4th, 2021
D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept Debate

D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept

Mar 4th, 2021
Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate Cultura

Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate

Mar 3rd, 2021
A fi sau a nu fi liber Debate

A fi sau a nu fi liber

Mar 3rd, 2021
C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid Cultura

C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid

Mar 3rd, 2021
Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis Cultură

Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis

Mar 3rd, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I) ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I)

Mar 3rd, 2021
Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional Debate

Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional

Mar 3rd, 2021
10 august 2018: capăt de drum Opinii

10 august 2018: capăt de drum

Mar 3rd, 2021
Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează Debate

Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează

Mar 2nd, 2021
De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală Filozofie

De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală

Mar 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga Cultură

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga

Mar 1st, 2021
T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze Opinii

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mar 1st, 2021
Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români Opinii

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Mar 1st, 2021
Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă Opinii

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Mar 1st, 2021
Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale Societate

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Mar 1st, 2021
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea Cultură

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Feb 28th, 2021
Tenebrosul drum al unei minți tinere Educație

Tenebrosul drum al unei minți tinere

Feb 28th, 2021
(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida Cultura

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Feb 28th, 2021
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.