• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Tentațiile puterii totalitare
Tentațiile puterii totalitare
Home
Debate

Tentațiile puterii totalitare

October 5th, 2020 Iulian-Alfred Husac Iulian-Alfred Husac Debate comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Un eseu pentru Law&Liberty de Theodore Dalrymple, contributor editor al City Journal și Dietrich Weissman Fellow al Institutului Manhattan

În 1977, eseistul francez Jean-François Revel a publicat un mic tratat cu titlul The Totalitarian Temptation. În lucrarea sa, autorul a condamnat elita intelectuală occidentală pentru slăbiciunea (n.trad. la faiblesse) ei mincinoasă, prefăcută, stupidă și rău-voitoare în fața dictaturilor de tip stalinist.

Cineva ar fi putut să creadă – eu cu siguranță am crezut – că odată cu destrămarea Uniunii Sovietice, tentația pentru totalitarism a fost exorcizată definitiv. Această opinie era, desigur, foarte neîntemeiată. Însă în loc să dispară, tentația s-a balcanizat, dacă se poate spune astfel, fiind totodată repatriată. Totalitarismul a demonstrat că este, fără îndoială, absurd în sine, superfluu din punct de vedere intelectual și catastrofic în practică. Aceste realități n-au fost suficiente însă pentru a-i distruge tentațiile – cel puțin nu pentru cei care doresc o soluție definitivă la toate micile probleme ale vieții, cum ar fi pentru ce să trăiești și cum să trăiești. O soluție imaginată în abstract poate cauza o multitudine de dezastre în lumea reală.

În mod natural, e necesar un anumit nivel de educație pentru a simți tentațiile totalitarismului, acestea fiind apanajul elitelor, nu și al analfabeților. Elitele au crescut într-o manieră aproape exponențială odată cu extinderea învățământului superior, ori cel puțin cu frecventarea instituțiilor de învățământ superior. Privind în urmă, nu este surprinzător faptul că totalitarismul continuă să-și exerseze cântecul de sirenă în societățile cu tradiții liberale, mai ales când tinerii, întotdeauna tentați de idei radicale, se confruntă cu probleme adevărate, unele chiar nerezolvabile, în aparență mai dificile decât cele cu care s-au confruntat generațiile precedente.

Desigur, nu trebuie să exagerăm. Nu trăim încă sub o tiranie de tip sovietic în care fiecare teză universitară, indiferent de complexitatea subiectului, trebuie să includă, cu orice preț, o citare din opera lui Lenin. Este încă posibil, deși nu este foarte ușor, să trăiești ca intelectual în societățile noastre, în afara sistemului universitar. Nu este necesară însă tirania statului polițienesc pentru a obține un grad înalt de conformitate intelectuală, iar asta se poate observa cu ochiul liber. Cadrele universitare tinere pe care le cunosc din diferite țări îmi spun că le este teamă să se exprime liber, și nu pentru ca ar putea să li se întâmple ceva, ci din teamă față de posibilitățile lor de avansare în cariera universitară. Nu este același lucru, și în niciun caz la fel de rău, precum teama pentru propriile lor vieți, dar este fără îndoială foarte departe de idealul lui John Stuart Mill al libertății de gândire și exprimare.

Există situații mult mai grave: nu numai cele în care trebuie să tacă și să nu spună ce gândesc, oricât de rău ar fi pentru cei care au ales o viață intelectuală, ci și acelea în care trebuie să subscrie în mod activ lucrurilor pe care le consideră greșite și false. Acest tip de situație este un semn al totalitarismului. Trebuie să adere la doctrine pe care le consideră absurde, spre exemplu prin detalierea în formularele de angajare a eforturilor lor viitoare de promovare a așa-zisei diversități. Prin cerința de a declara neadevăruri drept condiție de angajare, probitatea este distrusă dinainte. Cei care nu o au sunt mai ușor de controlat.

Treptat, mișcările sociale nu lasă loc de neutralitate cu privire la cauzele pe care le promovează. Lipsa de aderență nu mai poate fi deosebită de opoziție, iar derogarea e de neiertat: pe scurt, dacă nu faci parte din soluție, faci parte din problemă. Degeaba ai putea tu să afirmi că te interesează altceva, de pildă, taxonomia lăcustelor, ori biochimia ghindelor, sau bibliografia lui Alexander Pope: există doar un subiect care primează, și în ce îl privește, o singură opinie este permisă. Trebuie să treci un test de loialitate.

Cea mai recentă din aceste mișcări este, desigur, Black Lives Matter, și succesul ei în intimidarea unei părți covârșitoare a intelectualilor este, în mod admirabil, un model de organizare politică pentru viitor, chiar dacă unul de care să îți fie teamă. Pretinzând că tăcerea înseamnă violență (n. trad. silence is violence), mișcarea a făcut din victimizare (pentru a evita anatema ei) emblema, și aproape simbolul virtuții. A reușit cu succes să răstoarne țelul lui Martin Luther King, în asemenea măsură încât culoarea pielii este iarăși mai importantă decât caracterul omului, pe de altă parte făcând respectabilă cea mai maoist-stalinistă dintre idei, aceea că oamenii ar trebui promovați și recompensați în concordanță cu originile lor sociale (în acest caz, rasiale). Iar oricine nu este de acord este un Inamic al Poporului, cuvântul Popor fiind folosit într-un sens foarte tehnic, întrucât are înțelesul de arbitri ai alocării recompenselor.

Incompatibilitatea evidentă între cele relatate și libertate nu ar trebui să ne împiedice să conștientizăm popularitatea acestor idei într-un cerc foarte mare de oameni care au fost educați, ori antrenați în variatele ramuri ale studiilor resentimentului. Totalitarismul face disponibile oportunități de carieră celor cu abilități și predispoziții apparatchike*, în timp ce apelează la resentimentele unei părți din populație și la bucuria pe care le-o produce umilirea celor care se aflau într-o poziție mai bună decât ei.

Se împlinesc deja mulți ani de când puterea, și nu libertatea, a fost în centrul atenției tuturor cursurilor de filosofie politică în universități, ultima fiind considerată cel mult un simplu voal sau o perdea de fum pentru distribuția inegală a celei dintâi. Singura întrebare care merită pusă îi aparține lui Lenin – Cine, Cui?– în alte cuvinte, cine face ce și cui face. În rest, doar persiflaj: totuși, scena este pregătită pentru un conflict social care se pare că poate fi judecat doar de o clasă atotputernică de regi-filosofi.

 

*Apparatcik este un cuvânt rusesc care denumea un funcționar sau activist plătit al „aparatului” de partid sau guvernamental sovietic deținând o poziție importantă de conducere, dar nu de prim rang. Membrii „aparatului” erau transferați între diferite arii de responsabilitate în așa-numitul proces al „rotației cadrelor”, de cele mai multe ori fără a se ține seama de pregătirea profesională a respectivului transferat. În majoritatea cazurilor, responsabilitățile sale nu aveau nicio legătură cu pregătirea lui. Din acest motiv, termenul „apparatcik” era singurul potrivit pentru a descrie ocupația respectivei persoane.

 

Articol original: The Temptations of Power

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Ioan T. Morar. Noua Caledonie la un pas de Kanaky
Previous article Martin S. Martin. Statele Unite. Cu bune, cu rele... 30 de zile până la alegeri, efectele primei dezbateri și infectarea primei familii
Iulian-Alfred Husac

Iulian-Alfred Husac

În prezent este Vicepreședintele Departamentului Educațional la Liga Studenților a Universității ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iași, coordonând proiecte pe teme educaționale și probleme studențești. În perioada 2018-2019 a predat în școli educație juridică din poziția de membru ASD Iași și EDJust (Educație juridică în școli). A participat la numeroase conferințe și evenimente de dezbateri. Domenii de interese: drept internațional, teoria dreptului, relații internaționale, filosofie politică și politică internațională, educație și probleme educaționale.

Related Posts

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale
April 19th, 2021

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată
April 19th, 2021

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată

Destinul educației umaniste în Universitatea americană
April 18th, 2021

Destinul educației umaniste în Universitatea americană

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale Cultură

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

Apr 19th, 2021
George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată Debate

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată

Apr 19th, 2021
Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică” Economie

Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică”

Apr 18th, 2021
André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă” Cultură

André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă”

Apr 18th, 2021
Destinul educației umaniste în Universitatea americană Cultura

Destinul educației umaniste în Universitatea americană

Apr 18th, 2021
Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020 Cultură

Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020

Apr 17th, 2021
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.