• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Teodor Alexandrescu: Cearta Linguriței
Teodor Alexandrescu: Cearta Linguriței
Home
Debate

Teodor Alexandrescu: Cearta Linguriței

May 16th, 2020 [ Marginalia ] [ Marginalia ] Debate comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

În Biserica Ortodoxă Sf. Euharistie sau Sf. Împărtășanie cu trupul și sângele Mântuitorului are o importanță deosebită între cele șapte Sfinte Taine. Este considerată chiar “cea mai însemnată dintre toate tainele” (Todoran, Zăgrean, 2009, p.271). Acesta este motivul pentru care orice discuție legată de Sf. Împărtășanie ar trebui să fie foarte sensibilă și serioasă pentru orice creștin; chiar și problema linguriței. De la începutul acestei crize sociale și de sănătate, Biserica Ortodoxă s-a confruntat cu o serie de dificultăți majore, unele dintre acestea fiind fără precedent. O problemă majoră care persistă este cea legată de practica administrarii Sf. Împărtășanii mai multor credincioși cu aceeași linguriță – așa cum se obișnuia până acum – în contextul existenței unei epidemii. Cu toate că la o primă vedere pare o dilemă banală sau o non-problemă, pentru Biserică, așa cum spuneam, este o problemă foarte serioasă cu implicații teologice.

Nu îmi voi exprima un punct de vedere în acest articol; nici nu sunt în măsură să o fac. Personal încerc doar să clarific această situație mai degrabă din punct de vedere logic. De fapt, întregul articol nu este alceva decât o încercare de a formula niște întrebări, care să vizeze cât mai multe dintre aspectele acestei dificultăți.

Din punctul meu de vedere ar fi două probleme mari. La bază ambele sunt de natură teologică:

 

I. Una de natură pur teologică – care vizează credința noastră ortodoxă cu privire la posibilitatea coexistenței și afectării (inclusiv în sensul transmiterii) în plan material (adică în linguriță) a stricăciunii trupești sau a bolii cu și în raport cu trupul și sângele Mântuitorului.

 

II. A doua de natură pragmatic-contextuală și teologică – cu privire la decizia care trebuie luată atât în raport cu răspunsul dat la prima problemă, cât și în raport cu tot ce presupune doctrina iubirii aproapelui în creștinism și contextul actual socio-politic – care implică la rândul ei o înțlegere a contextului Bisericii: a. în lume; b. în societatea românească; c. astăzi.

 

Simt nevoia să întăresc faptul că ambele probleme sunt în primul rând de natură teologică, că aceasta e sitemul nostru de referință, dar că, dat fiind că trebuie să se ia o decizie într-un anumit timp și spațiu, e necesar să se țină cont de acest timp și spațiu; adică decizia se ia în raport cu două planuri: primul în ordinea importanței e cel teologic (care înseamnă bineînțeles: cunoașterea și înțelegerea propriei credințe și rugăciune), dar în al doilea rând, e absolut necesar să se țină cont de o realitate în care și datorită căreia se pune această problemă.

 

I.Prima mare dificultate: de natură pur teologică, cu privire la credința noastră ortodoxă legată de posibilitatea coexistenței și afectării în plan material (adică în linguriță) a stricăciunii trupești sau a bolii cu trupul și sângele Mântuitorului):

 

Măsura dificultății situației cred că e dată de felul în care e interpretată problema linguriței: e mai complicat dacă lingurița are o importanță centrală în context; e mai puțin complicat sau chiar foarte simplu dacă rolul linguriței e secundar în context.

Iar problema importanței linguriței în contextul Împărtășaniei este în sine o problemă secundară, care derivă din adevărata problemă, care e una de credință și aici se dă “lupta”; aici e adevărata dilemă, care poate fi formulată în următoarea întrebare:

a.) există posibilitatea ca bolile (de orice fel) să fie transmise prin Împărtășirea credincioșilor cu aceeași linguriță? Aceasta implică o alta:

b.) există posibilitatea ca aici pe pământ, în contextul materiei, să coexiste boala sau stricăciunea în același timp și sub același raport (material) cu Trupul și Sângele Mântuitorulul, adică legile naturale funcționează la fel? Iar asta este rădăcina dilemei, adevărata problemă teologică! Cel puțin așa înțeleg eu.

De aici, logic, există două  răspunsuri posibile: 1. Da, există acesta posibilitate; 2. Nu, nu există această posibilitate. Ambele au la rândul lor în mod necesar argumente dogmatice cu privire la Taine, Întrupare (problema trup-suflet; Dumnezeu-om; prezența reala a Mântuitorului în Taine) etc. etc.

Ceea ce vreau să spun este că noi avem o credință, care e limpede, fiind formultă logic în Tradiția Bisericii (prin sinoade și Sf. Părinți). Ei bine, din punctul meu de vedere, răspunsul la această problemă teologică ar trebui să fie limpede pentru cel care își cunoaște bine credința și nu doar speculează pe baza unor cunoștințe incomplete și amestecate.

 

II. A doua mare dificultate: de natură pragmatic-contextuală și teologică, cu privire la decizia care trebuie luată atât în raport cu răspunsul dat de prima problemă, cât și în raport cu tot ce presupune doctrina iubirii aproapelui în creștinism și contextul actual socio-politic:

 

Voi face și aici doar câteva mențiuni (repet: cu privire la natura problemei, nu în sensul unui răspuns):

Cred că trebuie să ținem cont de următoarele aspecte:

  1. Cunoașterea și înțelegerea doctrinei creștin-ortodoxe a iubirii aproapelui;
  2. Cunoașterea și înțelegerea contextul actual socio-politic și a poziției Bisericii în acest sens;

Nu voi intra în detalii în privința primei probleme. Voi menționa doar câteva aspecte cu privire la cea de-a doua:

În primul rând, așa cum spuneam și mai sus, cunoașterea și înțelegerea contextului actual socio-politic implică la rândul lor o înțlegere a contextului Bisericii: a. în lume; b. în societatea românească; c. astăzi. Acestea sunt pur și simplu o serie de date fără de care decizia nu poate fi luată în mod just.

Totodată, orice problemă de natură socio-politică se gândește în propoziții universale (ex. “toți oamenii”, “ toți cetățenii”, “toți credincioșii”) care se finalizează în legi. De ce? Pentru că este vizată o anumită mulțime de oameni; și vorbim despre acea mulțime ca despre un întreg. Nu vorbim nici de anumite persoane sau unele persoane din mulțime, nici de un anumit individ, în mod particular. Ceea ce e valabil pentru unul sau unii este vaabil pentru toți. De aceea e o eroare de judecată – atunci când judecăm diverse decizii politice sau sobornicești (ecleziastice) – să raportam totul la cum am face noi în mod particular. În astfel de cazuri trebuie gândit în mod universal, în așa fel încât să rezulte un bine comun. Deciziile Bisericii nu fac vreo diferență din acest punct de vedere. Deci discutăm în termeni universali și de aceea trebuie sa luam distanță de perspectiva subiectiva.

Nu în ultimul rând, trebuie să întăresc faptul că această problemă, a contextului actual socio-politic e strâns legată de cea a iubirii aproapelui.

 

Acesta este structura discuției așa cum o văd eu și acestea sunt întrebările care se pun, din câte am înțeles eu. Personal nu am un răspuns. Am întrebat mai multă lume (preoți și teologi) care au dat răspunsuri contradictorii, ceea ce mi se pare greu de acceptat dacă sunt respectați pașii de mai sus și dacă se cunosc acele informații teologice de bază. La prima mare întrebare (legată de credința noastră ortodoxă cu privire la posibilitatea coexistenței și afectării – implicând aici și transmiterea –  în plan material a stricăciunii trupești sau a bolii cu trupul și sângele Mântuitorului) unii răspund afirmativ, iar alții negativ. Ceea ce e contradictoriu.

În cazul răspunsului negativ – nu pot coexista stricăciunea sau boala, cu Trupul și Sângele Mântuitorului în plan material (adică în linguriță); sau și dacă ar exista, boala nu poate afecta (adică nu se poate transmite în acest caz) prin linguriță – există anumite implicații de factură teologică și altele de natură socio-politică. Celălalt răspuns are alte implicații teologice și socio-politice.

În continuare voi expune soluțiile logice la problema linguriței în raport cu fiecare linie de răspuns teologic (văd soluția renunțării la Sf. Împărtășaniei ca pe o măsură nenecesară.):

 

a. În raport cu răspunsul afirmativ (boala se poate transmite prin linguriță în contextul Împărtășaniei), avem:

Soluția 1. Nu schimbăm nimic în virtutea credinței că Dumnezeu ne poarta de grijă și, prin urmare, ne lăsăm în voia Lui. Deci rămâne o singură linguriță indiferent ce zice statul.

Soluția 2. Se va schimba această practică liturgică și se va înlocui cu o alta mai puțin riscantă (ex. administrarea cu mai multe lingurițe), în virtutea doctrinei iubirii aproapelui.

 

b. În raport cu răspunsul negativ (boala nu se poate transmite prin linguriță în contextul Împărtășaniei):

Soluția 3. Nu există vreun motiv să se renunțe la linguriță din punct de vedere teologic.

 

În cazul soluțiilor 1 și 3 intervine o problemă puțin mai complicată (adică cea pe care am numit-o la a doua mare dificultate: de natură pragmatic-contextuală și teologică – cu privire la decizia care trebuie luată atât în raport cu răspunsul dat de prima problemă, cât și în raport cu tot ce presupune doctrina iubirii aproapelui în creștinism și contextul actual socio-politic ):

  1. Biserica nu are motiv să renunțe la o anumită practică liturgică, – planul teologic
  2. Dar societatea îi cere asta. – planul socio-politic
  3. Dar Biserica are un scop misionar aici pe pământ, în virtutea mărturisirii adevărului și a doctrinei iubirii aproapelui. – planul teologic și socio-politic

 

Din toată expunerea decurg, prin urmare, câteva întrebări, pe care le adresez teologilor: care sunt argumentele teologice care justifică reunțarea sau păstrarea aceleiași lingurițe în cazul administrării Împărtășaniei mai multor credincioși? Este lingurița un element atât de important în toată ecuația? Ce spune credința noastră ortodoxă în acest sens?

 

 

Bibliografie:

Pr. Prof. Dr. Isidor Todoran, Arhid. Prof. Dr. Ioan Zăgrean, Dogmatica Ortodoxă – Manual pentru Seminariile Teologice, ed. Renașterea, Cluj-Napoca, 1988, 2009.

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Melania Cincea. Interviu Victor Ieronim Stoichiță: „Nu văd cum aș fi putut supraviețui fără experiența de la Păltiniș, în acei ani de demență totalitară”
Previous article Cristian Pătrășconiu. Interviu Iosif CAMARĂ: Rugăciunea ”Tatăl Nostru” și limba română
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?
April 11th, 2021

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare
April 4th, 2021

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare
April 3rd, 2021

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România? Cultură

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Apr 1st, 2021
De ce au muzicienii nevoie de filozofie Cultură

De ce au muzicienii nevoie de filozofie

Apr 1st, 2021
Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell Cultură

Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell

Mar 31st, 2021
Este renașterea cazuisticii despre cazuistică? Filozofie

Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?

Mar 31st, 2021
Pandemie, isterie şi politica prudenţei Opinii

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Mar 31st, 2021
Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020 ALTFEL

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Mar 31st, 2021
Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă Artă

Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă

Mar 30th, 2021
Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice Debate

Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice

Mar 30th, 2021
Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse Literatură

Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse

Mar 29th, 2021
Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor Debate

Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor

Mar 29th, 2021
Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul ALTFEL

Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul

Mar 29th, 2021
Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism Opinii

Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism

Mar 29th, 2021
Daniel Uncu. Asaltul ideologic oficial asupra cuvintelor Debate

Daniel Uncu. Asaltul ideologic oficial asupra cuvintelor

Mar 29th, 2021
Dalina Bădescu: Anastasia Stoiciu - Memoria artei contemporane Artă

Dalina Bădescu: Anastasia Stoiciu - Memoria artei contemporane

Mar 28th, 2021
Taguieff: „Decolonialismul este boala senilă a stângii intelectuale contemporane” Cultură

Taguieff: „Decolonialismul este boala senilă a stângii intelectuale contemporane”

Mar 28th, 2021
Despre demnitatea burghezilor: de ce economia nu reușește să explice lumea modernă Economie

Despre demnitatea burghezilor: de ce economia nu reușește să explice lumea modernă

Mar 28th, 2021
Wolfhart Pannenberg intervievat de Richard John Neuhaus: Occidentul creștin? Cultură

Wolfhart Pannenberg intervievat de Richard John Neuhaus: Occidentul creștin?

Mar 28th, 2021
Marcela Tusca: Unirea Basarabiei cu România; Durlești, un sat din suburbia Chișinăului Focus

Marcela Tusca: Unirea Basarabiei cu România; Durlești, un sat din suburbia Chișinăului

Mar 27th, 2021
Mahomed șters din noua traducere în neerlandeză a „Divinei Comedii” Cultură

Mahomed șters din noua traducere în neerlandeză a „Divinei Comedii”

Mar 26th, 2021
Lucian Croitoru. Eu am respins teoria economică și socială a lui Marx după ce am studiat-o cu creionul în mână Debate

Lucian Croitoru. Eu am respins teoria economică și socială a lui Marx după ce am studiat-o cu creionul în mână

Mar 26th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.