• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Teodor Baconschi. Schizofrenia ca mod de viață
Teodor Baconschi. Schizofrenia ca mod de viață
Home
Debate

Teodor Baconschi. Schizofrenia ca mod de viață

July 17th, 2018 [ Teodor Baconschi ] [ Teodor Baconschi ] Debate comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Teza mea: comunismul a generat o societate schizofrenică. Oamenii nu spun ce gândesc, nu fac ce spun, declară altceva decât intenționează, nu-și pot acorda cuvântul cu fapta. Nimeni nu a crezut în comunism, religia politică impusă manu militari de către Armata Roșie, începând cu 1946-47. Sunt convins că nici ideologii bolșevismului nu credeau în ce proclamau ca destin fatidic al omenirii. Am citit numeroase documente, memorii și mărturii despre curtea lui Lenin și Stalin: din toate rezultă destul de limpede că nucleul revoluționar era compus din sociopați cinici, total iresponsabili, înclinați spre jaful armat și asasinatul pe scară largă. De ce au găsit culoar istoric pentru a-și manifesta patologia criminală? E o întrebare theodicială, căreia nu-i caut aici răspunsul. Ce mă interesează, ca om care a trăit jumătate din ”timpul ce i-a fost dat” sub comunism și cealaltă în ”tranziția post-comunistă”, e setul de urmări durabile ale mega-experimentului de inginerie socială prin care am trecut. Știm cu toții că nu există societăți perfecte și că orice societate se degradează când o autoritate tiranică o ”ameliorează” brutal. Nedreptatea, uzurparea puterii și crima sunt constante în istoria cunoscută, suferind doar acalmii temporare. Și totuși, experimentele nazi-comuniste (fețele siameze ale unei demonii deicid-mizantropice, rasiste sau clasiste) au ieșit din mizeria curentă a condiției umane, agravându-i potențialul negativ la proporții nemaivăzute. Niciodată, în trecut, binele și răul n-au fost pur și simplu inversate, deodată cu demolarea ”revoluționară” a scării de valori derivată din această distincție etică fundamentală. Eficiența aparatelor propagandistice și represive e cu atât mai stranie cu cât, așa cum spuneam, nici măcar inițiatorii gulagului nu credeau că răul pe care-l comit e prețul pentru materializarea unui ideal just, a unei cauze pentru care merită, moralmente, să te lupți. Din păcate, autonomia științelor umane ne interzice hermeneutica demonologică a comunismului: dacă Dumnezeu ”a murit”, dispare și marele său Oponent, rector al îngerilor decăzuți. Dincoace de teologie și de metafizică, putem doar spune că suferința provocată de comunism a devenit adictivă, producând un Om Nou mutant, care-și adoră călăii și fuge de adevăr, socotind că minciuna îi oferă cel mai confortabil refugiu.

Este ceea ce vedem/trăim/suportăm în România post-comunistă. Fosta nomenclatură (PCR plus Securitate) privatizează prin soldare coruptă activele economice, defilând contra firavei opoziții democratice sub lozinca ”nu ne vindem Țara”. Continuatorii revoluției anti-comuniste (din Piața Universității 1990) sunt prezentați drept ”legionari”, în vreme ce trupele minerești paramilitare sunt aclamate ca apărătoare ale democrației. Fostul deținut politic Corneliu Coposu redevine, în câteva luni, ”dușmanul poporului”. Televiziuni de ”știri” deținute de urmașii Securității sunt aclamate ca surse de revelație salutară, în vreme ce un președinte ales – dar ”prost” sfătuit de intelectualii ”săi” până la a condamna oficial (și în sfârșit) caracterul criminal și ilegitim al regimului comunist – devine ”dictatorul odios” care trebuie demis prin repetate referendumuri. Aceste mega-campanii de negare a realității exprimă cel mai dramatic realitatea schizofreniei colective în care ne ducem zilele. Practic, cele trei decenii post-comuniste au fost umplute cu minciuni prezentate drept adevăruri, pe care majoritatea socială le-a acceptat ca atare, necritic, nu doar pentru că i-ar fi lipsit ”educația”, ci pentru că ingineria socială comunistă s-a dovedit infernal de productivă. Toți cei care, ascultând chemarea imnului național, s-au ”deșteptat” din hipnoza propagandei mincinoase s-au dumirit, într-adevăr, dar numai pentru a alege exilul intern/extern, sau depresia care scurtează zielele. Nu poate exista, în afara gulagului propriu-zis, o soartă omenește mai tristă de atât.

Generația mea a crezut că boala poate fi învinsă: am crezut în resursele unei democratizări efective, bazate pe ucenicie în practicile aferente, pe instituții adecvate și pe impactul mimetic al occidentalizării (UE/NATO). Eșecul nostru își are originea în național-comunismul ceaușist, care i-a făcut pe români să nu-și dorească o ruptură radicală față de trecutul recent: nu contează, în definitiv, dacă era ”bun” sau ”rău”: era al nostru. Așa au prins rădăcini mituri precum ”Securitatea bună, patriotică” și așa și-au putut găsi partide de toate orientările formale numitorul comun al unui nou discurs izolaționist, autarhic, primitiv, protocronist, fățiș sau difuz anti-occidental. Sezația multora că ”ne-am întors la începutul anilor 90” e doar metafora masochistă a unei arte a stagnării, bazată pe cercul vicios dintre pretenția infirmată factual și faptul interpretat pe dos, adică pe însăși esența schizofrenică a comunismului. Sincer, nu mă mai interesează liste individuale (sau conceptuale) menite să fixeze, ipotetic, originea răului masiv cu care ne confruntăm, tocmai pentru că nu-i putem face față. E un rău copleșitor, devenit, prin cutumă, a doua noastră natură. Pe prima, cea a omului drept, care caută adevărul, frumosul și binele (deși le ratează, căci moștenește defectul ontic al păcatului originar) am pierdut-o demult.

 

  • Tags
  • dezbatere
  • generație
  • news
  • resursă
  • resurse
  • TV

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Marian Zulean. Politica de securitate naţională: o viziune din Milo
Previous article Adrian Papahagi: Deconcertanta întâlnire Trump-Putin
[ Teodor Baconschi ]

[ Teodor Baconschi ]

Related Posts

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse
April 15th, 2021

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale
April 15th, 2021

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă
April 13th, 2021

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România? Cultură

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Apr 1st, 2021
De ce au muzicienii nevoie de filozofie Cultură

De ce au muzicienii nevoie de filozofie

Apr 1st, 2021
Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell Cultură

Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell

Mar 31st, 2021
Este renașterea cazuisticii despre cazuistică? Filozofie

Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?

Mar 31st, 2021
Pandemie, isterie şi politica prudenţei Opinii

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Mar 31st, 2021
Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020 ALTFEL

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Mar 31st, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.