• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Timpuri potrivnice
Timpuri potrivnice
Home
Cultura

Timpuri potrivnice

January 20th, 2021 Iulia Nedelcu Iulia Nedelcu Cultura comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

De-a lungul anilor, m-am întâlnit cu nenumărate cărți care au făcut să freamăte ceva în mine, nu printr-o valoare ieșită din comun, nici prin înțelepciunea transmisă, nici prin poziția lor distinctă în Canon. Aveau ceva ascuns în spatele punctelor de mai sus, sau, uneori, ceva viu și prezent chiar în absența atributelor care le-ar fi validat irevocabil. Mult timp am încercat să înțeleg ce au aceste cărți care stârnesc ceva adânc și cald în mine, până când mi-am dat seama că poate tocmai în asta rezidă farmecul lor. În urma lecturii, senzația fremătătoare nu persista mai mult de câteva zile, însă ideile și cartea în sine rămâneau în mintea mea, zburătăcind dintr-un colț într-altul, fără să își găsească locul potrivit. Dacă mintea ar fi un dulap, aș putea spune că, pentru majoritatea lecturilor, am câte un sertar pe măsură, frumos tapițat, pentru lecturile clăditoare, sau rece și umed, pentru lecturile făcute cu de-a sila. Însă cărțile pe care tocmai le-am descris rămân pierdute undeva între sertare, de unde transmit ocazional vibrații mărunte, care par să atragă atenția asupra faptului că nu le-a fost găsit încă un sens (nu știi ce să faci cu noi…).

Se întâmplă uneori ca ele să își găsească locul odată cu vremea, cu cât cunoști și înțelegi mai multe. Asta e firesc și nu are nimic special, fiindcă este o urmare naturală a maturizării minții. Există, totuși, și un alt fel de deznodământ, mai rar și mult mai savuros. Este vorba de punctul de întâlnire dintre două cărți. Momentul în care o lectură care ți-a rămas în minte și o carte pe care tocmai o citești se ating și din contactul lor se îmbogățesc reciproc de sens – acesta este unul dintre cele mai frumoase stadii ale uceniciei intelectuale. Spun ucenicie fiindcă în acest punct mă situez eu în calitate de tânăr învățăcel; nu aș putea să îmi imaginez senzația pe care o resimte un creator atunci când poate genera ceva de valoare. Cu siguranță trebuie să fie un moment mult mai înălțător.

Pentru a nu mă întrece în abstracțiuni, aș vrea să trec la cele două cărți a căror întâlnire recentă a fost atât de roditoare, încât a inspirat și aceste rânduri. Acum câteva luni am descoperit în bibilotecă o carte scrisă de Alberto Manguel, bărbatul care, între 1964 și 1968, i-a citit lui Jorge Luis Borges atunci când acesta a început să aibă mari dificultăți de vedere. Manguel a tradus enorm, a scris articole și a editat numeroase volume, dar în primul rând a fost și este un mare cititor. Din anul 2000, el și familia sa, alături de cele 30.000 de cărți ale sale, locuiesc într-o veche casă parohială din regiunea Poitou-Charentes din Franța. Cartea se numește Biblioteca nopții și este declarația de dragoste pentru cărți și biblioteci a unui om a cărui viață a fost intim legată de acestea încă de la început.

Cu câtă bucurie am descoperit rândurile care descriau dragostea pe care le-o poartă cărților! Chiar și cele pe care nu le-a citit și poate nu va avea timp să le citească, fiindcă îi sunt dragi și dacă, în conținut, ele rămân un mister. Este aceeași dragoste cu care un personaj dintr-un film văzut acum foarte multă vreme mângâia pentru câteva clipe prima pagină a cărții înainte să o înceapă, iar la sfârșit o și strângea la piept. Orice aș încerca eu să spun pălește în fața textului original:

Stau noaptea în bibliotecă și privesc, la lumina lămpilor, implacabilul plancton de praf ce se desprinde de pe pagini și de pe pielea mea, care, oră de oră, își leapădă veșmintele uscate, încercând, zadarnic, să înfrângă timpul. Îmi place să îmi imaginez că, în prima zi după ce voi fi murit, biblioteca și cu mine ne vom fărâmița împreună, astfel încât să fiu alături de cărțile mele chiar și după ce nu voi mai fi. Adevărul e că nu îmi amintesc de vreo perioadă în care să nu fi trăit înconjurat de cărțile mele.

Ei bine, după ce mi-a umplut inima de încântare când am descoperit că există oameni care iubesc atât de sincer cărțile și mi-a inspirat un vis pentru bătrânețe (acum îmi doresc și eu un conac în Franța unde să îmi adăpostesc biblioteca), cartea lui Manguel mi-a rămas în minte într-o plutire ușoară, fără finalitate. A trecut ceva vreme, cu suficiente lecturi bune care să le eclipseze pe cele de nevoie, și am ajuns la lucrarea magistrală a lui Allan Bloom, Criza spiritului american.

Mă voi lega de un singur capitol din cartea lui Bloom, fiindcă ea este atât de relevantă și de complexă încât trebuie citită și recenzată meticulos, de-a fir a păr. Este vorba de partea în care el analizează evoluția (mai propriu spus, involuția) generațiilor de studenți cu care a lucrat de-a lungul carierei sale. Încearcă să înțeleagă și să explice fenomenul care a dus la actuala stare, deprimant de precară, în care se află studenții și universitatea. De la lipsa de educație morală din familie, la ideologiile care fac ce vor cu mințile naive ale tinerilor și până la muzica pe care o ascultă, Bloom tratează și tema lecturii și relației pe care o au studenții cu cărțile. Relație care este, în fond, inexistentă. Scrie el:

În orice caz, oricare ar fi cauza, studenții noștrii și-au pierdut obișnuința și gustul de a citi. Încă nu au fost învățați cum să citească, nici nu așteaptă de la lectură o plăcere sau o ameliorare.

În acest articol nu îmi propun să explorez perspectiva socială și pedagogică pe care o dezvoltă filosoful american, ci migrez, din înclinație personală, înspre celălalt aspect adus de el în discuție, anume tovărășia cu cărțile (noțiunea de cărți ca tovarăși le este străină). Acesta este punctul de întâlnire dintre cele două volume, momentul frumos pe care l-am descris mai sus. În momentul în care am citit la Bloom despre felul în care se raportau oamenii din trecut la cărți, punându-l în contrast cu felul în care o fac astăzi, cartea și viața lui Manguel mi-au revenit fulgerător în fața ochilor. Volumul și-a găsit sensul prin legătura sa cu celălalt. Filosoful american descrie cu căldură felul în care studenții ar trebui să se lase pătrunși de lectură, să descopere în ea modele care să îi ridice din platitudinile vieții mundane, să se îmbogățească psihologic și spiritual, să crească. În lipsa lecturii, perspectiva omului este mărginită fiindcă este lipsită atât de conștiința adâncurilor, cât și a înălțimilor. Manguel, pe de-o altă parte, întruchipează milimetric arhetipul cititorului, studentului pasionat și inteligent. Pe cât deplânge Bloom obtuzitatea psihologică a studenților, pe atât este de strălucitor exemplul din Biblioteca nopții.

Este foarte greu să scrii despre lectură, fiindcă ești primejduit la orice pas de clișee la limita kitsch-ului. S-a scris mult pe tema aceasta, motiv pentru care textul acesta este mai aproape de o confesiune decât de o analiză complexă, iar rolul său a fost acela de a împrospăta, pentru câteva minute, amintirea acelor vremuri și acelor oameni care știau cum să prețuiască o lectură chiar dacă nu se regăsește pe o listă de specialitate, doar pentru bucuria de a se împărtăși de fascinantul celălalt.

Poetul roman Ovidiu a spus un lucru mare: „Iar dacă timpurile îți vor fi potrivnice, vei fi singur”. Iar atunci când ești singur, îți poți găsi alinarea în cărțile unor oameni care au simțit la rândul lor că timpul le-a fost potrivnic. Cred cu tărie că este posibilă o prietenie, bineînțeles că într-o formă metaforică, cu scriitori morți de secole, fiindcă lectura este comunicare generoasă din partea lor și regăsire bucuroasă din partea noastră.

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Despre Sinele ca poveste: Suntem noi oare numai propriile noastre povești?
Previous article Mircea Mihăieș. Rasismul cultural
Iulia Nedelcu

Iulia Nedelcu

Iulia Nedelcu (n.2000) este studentă în programul de licență al Universității de Vest din Timișoara, specializarea Limbă și Literatură Franceză-Italiană. Este membru al asociației culturale Studiul. A lucrat ca profesor-voluntar de limba engleză și librar. Interese de cercetare: estetică, literatură comparată, filosofie, istoria ideilor, teologie, istoria și filosofia artei.

Related Posts

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida
February 28th, 2021

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei”
February 19th, 2021

Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei”

Despre nefericire în era digitală
February 13th, 2021

Despre nefericire în era digitală

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga Cultură

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga

Mar 1st, 2021
T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze Opinii

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mar 1st, 2021
Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români Opinii

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Mar 1st, 2021
Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă Opinii

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Mar 1st, 2021
Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale Societate

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Mar 1st, 2021
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea Cultură

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Feb 28th, 2021
Tenebrosul drum al unei minți tinere Educație

Tenebrosul drum al unei minți tinere

Feb 28th, 2021
(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida Cultura

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Feb 28th, 2021
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
Minunile limbajului obișnuit Filozofie

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare Debate

Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare

Feb 23rd, 2021
Călătoria cu trenul între privilegiu și economie Politică

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie

Feb 21st, 2021
Omenirea: o poveste fără speranță? Societate

Omenirea: o poveste fără speranță?

Feb 21st, 2021
Despre nemurire și eternitate. O introducere Cultură

Despre nemurire și eternitate. O introducere

Feb 21st, 2021
Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes Cultură

Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes

Feb 20th, 2021
Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit” Istorie

Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit”

Feb 20th, 2021
Creația lui Wolfhart Pannenberg Filozofie

Creația lui Wolfhart Pannenberg

Feb 20th, 2021
„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale Debate

„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale

Feb 19th, 2021
Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației Debate

Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației

Feb 19th, 2021
Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei” Cultura

Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei”

Feb 19th, 2021
Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor Cultură

Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor

Feb 18th, 2021
Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero Cultură

Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero

Feb 17th, 2021
De ce literatura contează Cultură

De ce literatura contează

Feb 17th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.