„Cunoașterea faptelor omenești va fi rodnică și temeinică dacă acele fapte îți vor oferi o pildă luminoasă și te vor învăța, pe de o parte, ceea ce trebuie să faci pentru propășirea ta și a patriei tale, iar pe de altă parte ceea ce trebuie să uiți ca fiind rușinos să gândești și să făptuiești.”, vol. I, p. 3
„De curând însă, avuțiile și noianul de plăceri au atras după ele lăcomia și poftele, care te împing la pierzanie prin dorința de lux și desfrânare și care distrug totul.”, vol. I, p. 3
„Invidia, întocmai ca focul, tinde să răzbată la tot ce-i înalt.”, vol. I, p. 315
„Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit.”, vol II, p. 110
„(…) mai sperați voi în pace (cu Roma n.ed.) atunci când vom fi învinși, câtă vreme nici acum, când suntem învingători, nimeni nu ne-o solicită!?”, vol. II, p. 163
„(…) în împrejurări grele și lipsite de speranță, hotărârile cele mai curajoase sunt întotdeauna salvatoare; dacă în acel moment hotărâtor vei șovăi, pierzând prilejul favorabil, acesta va dispare fulgerător…”, vol. II, p. 211
„(…) acei care-și însușiseră banii statului vreme de câțiva ani și care acum erau înspăimântați, învrăjbiți și înverșunați că li s-a luat din mâini orice putință de jaf, de parcă le-ar fi fost răpite propriile averi (…)”, vol. II, p. 342
„(…) cetatea e măcinată de două patimi diferite una față de alta: lăcomia și risipa, care au năruit toate marile imperii.”, vol. II, p. 351
Titus Livius, Ab urbe condita, ed. Minerva, București, 1976