• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Trump sau Biden?
Trump sau Biden?
Home
Debate

Trump sau Biden?

October 31st, 2020 [ Marginalia ] [ Marginalia ] Debate comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Un comentariu de Gabriel Purcăruș

Acum patru ani, pe 5 octombrie, am publicat în ziarul montrealez “Pagini Românești” un articol cu un titlu îndrăzneț: „De ce va câștiga Trump”. Nu mă bazam deloc pe sondaje (care erau la fel de proaste pentru Trump precum cele de astăzi), nici pe articolele din mass media nord americană care, tot ca acum, întrețineau ideea că Trump este un aventurier, un bigot și misogin care habar n-are ce face. Aveam în vedere alte elemente. Mai întâi, fiind în contact cu afaceriști și antreprenori americani am sesizat o stare generală de nemulțumire față de situația economică (multiplicarea impozitelor și reglementărilor, transferul a milioane de locuri de muncă dinspre America spre China). Un alt factor de nemulțumire era imigrația necontrolată și corectitudinea politică promovată de administrația Obama. Dar ceea ce m-a făcut să pariez pe Trump a fost mai degrabă strategia sa electorală. Pentru prima data vedeam un candidat republican aplicând tactici de obicei folosite de stânga. Atât în cursa internă pentru nominalizare, cât și în confruntarea cu Hillary Clinton, Trump părea sosit de pe altă planetă: folosea un limbaj colorat și direct, nu se ferea să își eticheteze nemilos oponenții, poreclele atribuite adversarilor prindeau la public (“Low energy Jeb”, “Lying Ted”, “Crooked Hillary”), încuraja divizarea votului în electoratul adversarilor (Marco Rubio și Ted Cruz se luptau pentru votul evanghelic, Sanders și Clinton pe votul de stânga), și își asuma perfect rolul de haiduc în lupta cu “establishmentul”. Pregătit să lovească, dar și să încaseze, și având un limbaj corporal demn de un mascul alpha, Trump a suprins sondajele, presa și elitele, dând serios de lucru sociologilor și politoligilor.

Astăzi, la numai câteva zile înaintea de ziua finală a votului, rezultatul alegerilor mi se pare și mai greu de anticipat. Pentru că cifrele din sondaje se bat cap în cap cu imaginea proiectata de cei doi candidați.

Care sunt șansele excentricului Donald sau ale fostului vicepreședinte Biden? Ce a mai rămas din retorica și energia președintelui american după un mandat greu, marcat de o puternica contestare internă, de războiul comercial cu China, de conflictele deschise cu partenerii europeni, de ruperea acordului nuclear cu Iranul, de tensiunile cu Coreea de Nord, de retragerea din acordul climatic de la Paris, de renegocierea NAFTA, de implicare în procesul de pace din Orientul apropiat, de infragerea ISIS, de recunoasterea Ierusalimului drept capitala a Israelului, de relația complicată cu Rusia? Cât de mult a influențat pandemia aflată în plină desfășurare electoratul american?

Dacă aceste alegeri ar fi avut loc în februarie 2020, nu am fi avut practic ce analiza. Indicele bursier Dow Jones atinsese un maxim istoric, iar șomajul scăzuse sub 3%.Un președinte care se putea lăuda cu astfel de performanțe nu avea de ce să își facă griji privind obținerea celui de-al doilea mandat.

Însă au fost suficiente câteva săptămâni de criză sanitară și bursa s-a prăbușit, petrolul a ajuns la prețuri negative și peste 40 de milioane de americani s-au trezit trimiși acasă. În lunile care au urmat, ca urmare a unui efort financiar uriaș din partea administrației, economia și-a mai revenit, fără a mai atinge nivelul de dinainte de pandemie, iar popularitatea lui Trump a scăzut simțitor, pe măsură ce numărul de victime atribuite COVID-ului a atins ordinul sutelor de mii. Așa se face că în loc de o campanie simplă, Trump s-a trezit ca are de făcut mari eforturi pentru a-și convinge compatrioții că merită încă o tură la Casă Albă.

Dar mai întâi, sa vedem care este rolul asumat de cei doi candidați în aceasta campanie.

Mesajul implicit al lui Trump este identic cu cel de acum patru ani: “Eu sunt salvatorul Americii, eroul care lupta contra elitei globaliste din afară și dinăuntru, cel ce luptă pentru prosperitatea economică și repatrierea marilor afaceri, pentru ca America să își recapete măreția”.

Mesajul lui Biden e simplu: “Eu nu sunt Trump (înțeles aici drept bigotul, islamofobul, misoginul, suprematistul alb etc). Dacă vreți pace, nu scandal, alegeți-mă pe mine.”

Nu este locul aici sa explicam sistemul electoral american, dar amintesc pe scurt că în toate statele (cu două excepții, Maine și Nebraska), candidatul ce obține cele mai multe voturi ia toți electorii din acel stat („winner takes all”). Exemplu: Statul Florida are atribuit 29 de mari electori, presupunem că Trump ia 48% din voturi, iar Biden 47%. Atunci toți cei 29 de electori ce reprezintă Florida vor fi ai lui Trump).

Alegerile trebuie să determine cine vor fi cei 538 mari electori care vor alege persoana președintelui; pentru a câștiga e nevoie de minim 270 (presupunem că nici un elector nu își trădează angajamentul față de candidatul pe care îl reprezintă; amintesc că votarea reală pentru președinte se petrece abia pe 16 decembrie când se întrunește colegiul electoral!). În caz de egalitate (269-269), președintele va fi desemnat de Camera Reprezentanților, iar vicepreședintele de către Senat.

Examinând rezultatele din ultimele două alegeri (2012 și 2016), plus sondajele locale, statele considerate “sigure” pentru Joe Biden dau un total de 219 de electori, iar cele “sigure” pentru Trump un număr de 186 de elector (vezi Rasmussen polls, 270towin.com, fivethirtyeight.com)

(Ce state le consider „safe”? Sunt cele în care atât la ultimele doua alegeri, candidatul de o anume culoare a câștigat constant și cu o diferența solidă, și în care și sondajele actuale confirmă aceleași tendințe).

Rămâne deci ca Donald Trump să recupereze un deficit de 33 de electori din “swing states” (adică acele state unde votul e mereu strâns sau se schimbă de la un ciclu electoral la altul).

Aceste state ar fi (alegerea este a mea):

Florida cu 29 electori

Pennsylvania 20 electori

Ohio 18 electori

Michigan 16 electori

North Carolina 15 electori

Arizona 11 electori

Wisconsin 10 electori

Minesota 10 electori

New Hampshire 4 electori.

(Chiar dacă unii comentatori pun Texas și Georgia la “swing states”, cred că este o exagerare, aceste state ar trebui câștigate clar de republicani). Iowa (6 electori) am pus-o de asemenea la Trump, care a avut scor foarte bun acolo acum 4 ani. Nevada va ramane stat democrat, desi sondajele par strânse. Este desigur pariul meu).

După sondajele pe state și rezultatele din 2016, înclin să cred că Florida, Ohio, North Carolina, chiar și Arizona se vor duce la Trump (cu diferențe mici). Adică un total de 63. Adăugat la cele 186 „sigure” ajungem la 249.

Alt stat care ar putea merge spre Trump este New Hampshire (4 electori). Asta pentru că acolo Biden a avut un scor foarte slab în preliminarile democrate, iar Trump a pierdut în 2016 cu o diferența foarte mică. Să zicem deci 253.

Minnesota merge la democrați, aproape sigur (10 electori). Biden conduce acolo de departe, iar Clinton a câștigat și în 2016. Deci 229 pentru democrați.

Rămâne, dacă toate ipotezele de mai sus sunt corecte, ca Trump să mai câștige ori Pennsylvania (20), ori celelalte două (Michigan 16 și Wisconsin 10) pentru a-l putea depăși pe Biden. Dacă le pierde pe toate trei, pierde alegerile. După opinia mea, bătălia se va decide în aceste trei state. De reținut însă că Joe Biden este originar din Pennsylvania, unde este mai popular decât a fost Hillary în 2016.

Ar fi de menționat o importantă eroare făcute de Trump în campanie – disprețuirea adversarului și implicit neglijarea primei dezbateri, la care s-a prezentat slab. De asemenea a neglijat posibilitatea valului de voturi prin anticipație (70 milioane până astăzi). Ceea ce a făcut ca până pe 20 octombrie, ziua celei de-a două dezbateri, când Trump a fost mai bun, un mare număr de alegători să fi votat deja.

(De obicei, o participare masivă la votul prin anticipație este un semn rău pentru cel aflat la putere – un indiciu că populația este dornică de schimbare. Dar în contextul pandemiei, ar putea fi datorat dorinței de a evita aglomerația la urne).

La rândul sau Biden a comis și el o eroare care îi da acum muniție lui Trump: la a doua dezbatere a apucat să spună că va închide industria carbonieră și petrolieră, fapt ce ar afecta foarte mulți muncitori din câteva state cheie, inclusiv Pennsylvania. Votul trece prin stomac.

Prognosticul meu este că rezultatul final o să fie foarte strâns, se va câștigă cu maximum 25-30 de electori diferență. La votul popular, Biden va avea probabil în jur de 1-2% în plus. Cine va fi câștigătorul, va depinde de capacitatea celor doi candidați de a-și mobiliza electoratul pe ultima sută de metri. Dacă e să mai bazez numai pe cifre, aș spune că Biden are șanse 66% să câștige.

(Fac precizarea că sondajele naționale din luna octombrie, care îl dau lider pe Biden în avans cu 10% diferența sunt prea puțîn relevante, ele nu reușesc să reflecte voința acelor „silent voters” – alegătorii care preferă să nu își exprime public preferință, și care de regulă merg cu Trump. La fel, istoricul sondajelor din alte campanii prezidențiale (din 2000 încoace) arată că sondajele naționale sunt destul de departe de scorul final).

Înca ceva care poate conta mult, dincolo de cifrele seci:

Joe Biden manifestă mai puțină energie decât a avut Hillary Clinton acum patru ani. Pagina sa de Facebook nu are nici 3 milioane de urmăritori și nimeni nu a mai publicat ceva pe acolo din 15 octombrie încoace. La meetingurile sale electorale participarea este la nivelul unui simpozion de critică literară. În plus, produce gafă după gafă, aproape zilnic, ceea ce demonstrează dificultăți majore de concentrare.

Dacă aș fi cetățean american, mi-ar fi frică să știu că Joe Biden ar putea avea acces la butonul nuclear. Nu l-aș lăsa să îmi păzească nici cinci minute copilul într-un parc, darămite să fie “commander în chief”. Nu înțeleg de ce democrații nu au putut furniza un candidat cât de cât lucid și coerent. Singura să calitate este că e anti-Trump, iar pentru electoratul său se pare că e singurul lucru care contează. Va fi oare suficientă ura democraților contra lui Trump pentru a-l învinge?

De partea cealaltă, meetingurile lui Trump se bucură de o prezența uriașă și sunt pline de energie. Trump are atitudinea unui adevărat „Captain America”. Deși este prezentat mai tot timpul în culori sumbre de către mass media, el joacă perfect rolul eroului care se zbate pentru binele cetățeanului contra unui sistem ostil.

“Oricine ar câștiga mâine, soarele va răsări din nou dimineață”, a declarat Barack Obama acum patru ani în ziua votului. A fost probabil singura predicție corectă făcută de un democrat la vremea respectivă. Adaug și eu că orice s-ar întâmpla marți, nu va fi sfârșitul lumii.

În concluzie, deși cifrele par a fi favorabile lui Biden, prezența scenică joacă în favoarea lui Trump. Cum cifrele s-au înșelat și acum 4 ani, să nu ne mirăm că după 3 noiembrie, meseria de “pollster” să ajungă și ea pe lista activităților “ne-esențiale”…

Articol apărut inițial pe Blogovici

Gabriel Purcăruș este absolvent al Facultății de Fizică, Universitatea din București, și Meterologie Universite du Quebec a Montreal. Este fost candidat conservator pentru parlamentul Canadei, om de afaceri și scriitor. A publicat volumul Corectopia. Actualmente locuiește în Spania.

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Cristian Pătrășconiu. CTP- ”scutierul” hermeneutic al minerilor
Previous article James Hawes - O scurtă istorie a Germaniei. De la Iuliu Cezar la Angela Merkel – O repovestire pentru vremurile noastre.
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

A fi sau a nu fi liber
March 3rd, 2021

A fi sau a nu fi liber

Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional
March 3rd, 2021

Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional

Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează
March 2nd, 2021

Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate Cultura

Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate

Mar 3rd, 2021
A fi sau a nu fi liber Debate

A fi sau a nu fi liber

Mar 3rd, 2021
C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid Cultura

C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid

Mar 3rd, 2021
Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis Cultură

Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis

Mar 3rd, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I) ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I)

Mar 3rd, 2021
Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional Debate

Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional

Mar 3rd, 2021
10 august 2018: capăt de drum Opinii

10 august 2018: capăt de drum

Mar 3rd, 2021
Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează Debate

Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează

Mar 2nd, 2021
De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală Filozofie

De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală

Mar 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga Cultură

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga

Mar 1st, 2021
T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze Opinii

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mar 1st, 2021
Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români Opinii

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Mar 1st, 2021
Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă Opinii

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Mar 1st, 2021
Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale Societate

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Mar 1st, 2021
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea Cultură

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Feb 28th, 2021
Tenebrosul drum al unei minți tinere Educație

Tenebrosul drum al unei minți tinere

Feb 28th, 2021
(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida Cultura

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Feb 28th, 2021
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
Minunile limbajului obișnuit Filozofie

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare Debate

Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare

Feb 23rd, 2021
Călătoria cu trenul între privilegiu și economie Politică

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie

Feb 21st, 2021
Omenirea: o poveste fără speranță? Societate

Omenirea: o poveste fără speranță?

Feb 21st, 2021
Despre nemurire și eternitate. O introducere Cultură

Despre nemurire și eternitate. O introducere

Feb 21st, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.