• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Tudorel Urian. Înapoi la doctrina Ceaușescu
Tudorel Urian. Înapoi la doctrina Ceaușescu
Home
Opinii

Tudorel Urian. Înapoi la doctrina Ceaușescu

August 3rd, 2018 [ Tudorel Urian ] [ Tudorel Urian ] Opinii comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

La 21 august 1968, imediat după invadarea Cehoslovaciei de către trupele Pactului de la Varșovia, Nicolae Ceaușescu a rostit cuvintele magice din balconul CC al PCR: „Problema căilor de construcție socialistă este o problemă a fiecărui partid, a fiecărui stat, a fiecărui popor”. O generație întreagă de români a intrat instantaneu în delir, până și intratabilul Paul Goma ar fi fost cuprins de entuziasm în fața acestor vorbe, pe care mulți le-au interpretat nu doar ca pe o sfidare a doctrinei Brejnev, ci și ca pe o adeziune implicită la programul gorbaciovist, avant la lettre, al echipei lui Alexander Dubček. Au urmat zile feerice de mândrie și solidaritate națională, în care numele lui Nicolae Ceaușescu a fost pe buzele tuturor, invocat ca un mare erou al națiunii române. Încet, încet, lucrurile au început să se lămurească. Nu programul de reforme al lui Dubček era cel care îl fascina pe comunistul român, ci dreptul fiecărui lider socialist de a-și conduce țara după bunul plac, fără dreptul „țărilor surori” de a interveni pentru corectarea unor derapaje mai mici sau mai mari de doctrină politică. „Neamesteticul (sic!) în treburili (sic!) interne!” a fost o marotă lingvistică a lui Nicolae Ceaușescu, repetată obsesiv în toate aparițiile sale publice, până în ultima sa zi de viață. Iar ceea ce a produs o explozie de entuziasm în 1968, s-a transformat în ironie și apoi în scârbă, pe măsură ce politica lui Nicolae Ceaușescu dobândea valențe totalitare, până la exasperarea tragică din anii Gorbaciov, în care toate țările Pactului de la Varșovia începuseră să respire aerul perestroikăi și al glasnostului, spre deosebire de România care își pusese ochelari de cal și dopuri în urechi, în numele „neamesticului în treburili interne” și al „dreptului poporului român (pe care nu l-a întrebat nimeni – n.m.) de a-și croi singur soarta”.

După euforia prăbușirii regimului comunist și mai ales după integrarea României în NATO și în Uniunea Europeană, semnele vechii doctrine Ceaușescu au început să scoată capul, la început timid, în timpul celei de-a doua suspendări din funcție a președintelui Traian Băsescu, din iulie 2012. La început sub forma unor impertinențe de limbaj ale unor politicieni precum Victor Ponta, Cătălin Ivan, Crin Antonescu, Călin Popescu-Tăriceanu. Aceștia discutau în termeni batjocoritori de instituțiile și liderii occidentali, care ridicau semene de întrebare asupra legalității și legitimității unor acțiuni ce avea toate aparențele unei lovituri de stat (SUA și UE erau numite explicit „Înalta poartă”, Angela Merkel era trimisă să voteze ea în locul românilor dacă îl vrea pe Băsescu, se vorbea despre sacoul portocaliu al doamnei Reding, comisarul european pe justiție, președintele comisiei europene de la acea vreme, Juan Manuel Barroso era numit „politruc”). Iar, la vremea respectivă, coeziunea la nivelul Uniunii Europene era mult mai strânsă decât este ea astăzi.

După preluarea puterii de către PSD (prin alianța de jure USL și, ulterior, cea de facto PSD-ALDE-UDMR), pe măsură ce au crescut tendințele autoritariste din politica internă, iar îndepărtarea de standardele și normele europene a devenit tot mai evidentă, ajungându-se în ultimele săptămâni la un adevărat asalt asupra independenței justiției și separațiilor puterilor în stat, strigătele ceaușiste privind „neamesticul în treburili noastre interne” au devenit tot mai stridente. Nu mai târziu decât acum două zile, opărit la ideea că procurorul șef al DNA, Anca Jurma a avut o discuție cu ambasadorul SUA, Hans Klemm, ministrul justiției, Tudorel Toader a declarat la Antena 3, potrivit unei știri Mediafax: „Voi încerca să am o discuţie cu dânşii (Augustin Lazăr şi Anca Jurma, n.r.) cât de curând, să îi invit la Ministerul Justiţiei, să întreb cât de normal este ca un procuror-şef să se ducă la o ambasadă că l-a chemat nu ştiu care ambasador, l-a invitat, mă rog, să-l felicite pentru faptul că a fost soare astăzi şi n-a plouat (…) Procurorul colaborează pe linie orizontală cu structurile aferente dintr-un stat: cu procurorii din America, din Franţa. Ambasadorii colaborează şi se coordonează cu ministrul de Externe, nu cu procurorii. Îi voi întreba: «aveţi reprezentativitatea aceasta a relaţiilor externe?, » Categoric că nu o au”.  Evident, ca de obicei, sulfurosul nostru ministru a mințit strict cât a fost nevoie pentru a da aparențe de incorectitudine unei situații uzuale. Întâlnirea Jurma-Klemm a avut loc, dar nu la Ambasada SUA, ca urmare a unei convocări a șefei DNA, ci la sediul DNA, la rugămintea ambasadorului, care a dorit să i-l prezinte doamnei Jurma și celor din instituție pe noul atașat FBI la București David Varner. Firește, un contact nu tocmai pe gustul orginalului ministru al doamnei Dăncilă!

Într-o țară în care sistemul sanitar și cel educațional sunt la pământ, infrastructura rutieră este jalnică, multe clădiri arată ca după război, deficitul bugetar este cel mai mare din Uniunea Europeană, voci credibile de economiști atrag atenția asupra prăbușirii iminente a sistemului de pensii, iar justiția este măcelărită în fiecare zi, puterea se întrece în gesturi populiste care sfidează până și imaginația oamenilor de bun simț. Ultimul dintre ele, oferirea de 1000 de vouchere de vacanță, all inclusive, în Grecia pentru pensionari cu venituri de până în 1900 de lei brut nu poate decât să te lase cu gura căscată. În primul rând o pensie de 1900 de lei este departe de a fi una modestă, așa că se ridică serioase semne de întrebare asupra destinatarilor acestor vouchere. Cum se explică acest potop de populism într-o țară care se scufundă în sărăcie cu fiecare zi care trece? Prin dorința celor PSD, ALDE și UDMR de a demonstra că soluțiile „românești” sunt mai bune pentru români decât cele occidentale și că toate criticile, observațiile și, foarte probabil, sancțiunile, care ne vor veni foarte curând de acolo au ca scop înfrânarea creșterii nivelului de trai al populației, singura preocupare a lui Liviu Dragnea, Vasilica Dăncilă, Călin Popescu-Tăriceanu și Kelemen Hunor. Dar pentru a trăi ca în rai , românii trebuie să accepte în perspectivă și marea amnistie juridică și economică, de la sfârșitul lunii august, care va fi forma supremă a reconcilierii românilor în anul centenarului. Dacă cei care au furat vor face pace cu cei care au fost furați, va curge numai lapte și miere în România!

  • Tags
  • Ceaușescu
  • doctrină
  • doctrina Ceaușescu
  • fake
  • ideologie

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Vladimir Tismăneanu. AMP, lumpendiaspora si rasismul social...
Previous article Adrian Papahagi. Despre respect
[ Tudorel Urian ]

[ Tudorel Urian ]

Related Posts

Despre o anume modestie a fericirii
April 10th, 2021

Despre o anume modestie a fericirii

Daniel Uncu. Două constructe smintite
April 5th, 2021

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Pandemie, isterie şi politica prudenţei
March 31st, 2021

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România? Cultură

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Apr 1st, 2021
De ce au muzicienii nevoie de filozofie Cultură

De ce au muzicienii nevoie de filozofie

Apr 1st, 2021
Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell Cultură

Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell

Mar 31st, 2021
Este renașterea cazuisticii despre cazuistică? Filozofie

Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?

Mar 31st, 2021
Pandemie, isterie şi politica prudenţei Opinii

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Mar 31st, 2021
Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020 ALTFEL

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Mar 31st, 2021
Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă Artă

Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă

Mar 30th, 2021
Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice Debate

Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice

Mar 30th, 2021
Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse Literatură

Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse

Mar 29th, 2021
Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor Debate

Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor

Mar 29th, 2021
Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul ALTFEL

Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul

Mar 29th, 2021
Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism Opinii

Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism

Mar 29th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.