• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Tudorel Urian. Noi și rușii
Tudorel Urian. Noi și rușii
Home
Opinii

Tudorel Urian. Noi și rușii

February 8th, 2019 [ Tudorel Urian ] [ Tudorel Urian ] Opinii comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Oarecum eclipsată de decizia președintelui Klaus Iohannis de a se opune încă o dată titularizării Olguței Vasilescu în fotoliul de ministru al dezvoltării, joi, 7 februarie 2019, a apărut informația că Ministerul Apărării al Federației Ruse a solicitat Statelor Unite ale Americii să distrugă sistemele balistice MK-41, instalate în România, a căror existență ar încalca Tratatul INF, fapt care, chipurile, ar sta la baza inițiativei Rusiei de a implementa sisteme de rachete cu rază medie de acțiune, dotate cu focoase nucleare, apte să lovească orașe europene. Deși este o dispută între ruși și americani, cum baza de la Deveselu se află în România, nu foarte departe de București, ideea nu poate să ne lase indiferenți. Mai ales că ea vine pe fondul unei vulnerabilizări evidente a capacității de apărare a României, prin politica de discreditare și subfinanțare a serviciilor secrete și distrugere a justiției.

Poate surprinzător, primul care a reacționat a fost ministrul nostru de externe, Teodor Meleșcanu. Într-o atentă țesătură de calp limbaj diplomatic, acesta a anunțat că va prezenta o poziție a României după ce se va consulta cu aliații din cadrul NATO. Desemnarea lui Meleșcanu drept purtător de cuvânt în această chestiune a fost, foarte probabil, determinată de dovedita sa capacitate de a nu comunica nimic în vorbe iscusite, evitându-se astfel vestitele gafe ale miniștrilor PSD care, în ultimii ani, au pus constant România în poziții stânjenitoare. Pentru că, în mod normal, într-o chestiune militară de o asemenea importanță, care vizează relația Rusia-SUA, dar în care, fie și indirect, România este un actor important, cel care ar fi trebuit să vorbească ar fi fost mai degrabă ministrul apărării decât ministrul de externe. De altfel solicitarea Rusiei de distrugere a bazei de la Deveselu  a venit de la Ministerul Apărării al Federației Ruse, nu de la Ministerul de Externe. Or ministrul apărării, Gabriel Leș a șocat în acest început de an prin câteva decizii aiuritoare. Blocarea, prin atacarea în instanță a decretului președintelui Klaus Iohannis, prin care potrivit legii i se prelungea cu an mandatul șefului Statului Major al Apărării, generalul Ciucă. Aceasta, în condițiile în care propunerea înaintată în CSAT de ministrul Gabriel Leș, la sfârșitul anului trecut, cu trei zile înainte de expirarea mandatului generalului Ciucă, nu întrunea condițiile legale. Tot ministrul Gabriel Leș a blocat achizițiile de armament (în principal cumpărarea celor patru corvete, prin contestarea licitației) și, ca rezultat direct, România nu a fost capabilă să cheltuie cele 2% din PIB destinate înzestrării armatei, încălcându-și astfel obligația asumată în fața partenerilor din NATO și cuprinsă în bugetul de anul trecut. Foarte probabil, banii respectivi au fost cheltuiți în cu totul alte scopuri.

Privite cu o oarecare răceală, din afară, toate aceste decizii sugerează mai degrabă o ostilitate scrâșnită față de aliații noștri (ca să utilizez expresia folosită de Teodor Meleșcanu), decât un parteneriat loial. Cel puțin la nivelul decidenților politici din fruntea armatei, pentru că, despre competența și loialitatea militarilor români pe teatrele de luptă ale NATO, toate semnalele sunt de admirație și respect.

Semnalele politice transmise de la vârful politic al armatei nu sunt decât o prelungire a semnalelor politice date de România la nivelul Uniunii Europene. Chiar dacă printr-un algoritm  de reprezentare a statelor membre, România deține astăzi președinția Consiliului Uniunii Europene, semnalele pe care le transmite țara noastră la Bruxelles sunt din ce în ce mai acide – să nu spun, ostile – la adresa partenerilor occidentali. România continuă să cocheteze cu mutarea ambasadei țării noastre din Israel la Ierusalim, în ciuda deciziei luate și anunțate la nivelul UE, că toate ambasadele statelor membre vor rămâne pe actualele lor amplasamente, la Tel Aviv. România, țara care deține președinția Consiliului Uniunii Europene, nu îl  recunoaște cel puțin deocamdată, ca președinte al Venezuelei pe Juan Guaidó, așa cum au făcut-o deja Statele Unite, Canada și 19 state ale Uniunii Europene, inclusiv motorul Uniunii, Germania și Franța. Or, din calitate de țară care prezidează Consiliul UE, România ar fi avut datoria să se afle în prima linie. Ar fi dat un semnal excelent pentru coeziunea Uniunii, clamată ca prioritate a președinției românești. Mai ales că nu ne-ar fi costat nimic. De partea cealaltă, principalel state care continuă să îl recunoască pe dictatorul Maduro sunt Rusia și China. De unde provine ezitarea României? România se opune numirii Laurei Codruța Kövesi în funcția de Procuror European, chiar dacă, inclusiv Germania și Franța, țări care au candidați proprii, ar fi dispuși să o susțină. Este culmea rușinii pentru conducătorii acestei țări. Decizia este cu atât mai scandaloasă  cu cât Tudorel Toader și demnitarii români se plâng de corupția din Germania și Franța și cer tratament egal între toate statele Uniunii. Or, eventuala numire a Laurei Codruța Kövesi exact asta ar putea să asigure: tratament egal în tratarea corupției în toate statele Uniunii. Dar Tudorel Toader, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu înțeleg prin „tratament egal” nesancționarea faptelor de corupție, nu sancționarea ei peste tot cu determinarea dovedită la noi de Laura Codruța Kövesi. România s-a pronunțat deschis și împotriva sancționării, prin tăierea fondurilor europene, țărilor care nu respectă statul de drept. În ciuda faptului că premierul Dăncilă clamează cu putere la Bruxelles că România respectă statul de drept și că pune pe primul plan drepturile cetățeanului, ea se arată suspect de mărinimoasă și cu statele care nu respectă statul de drept. Ce putem înțelege de aici?

Dincolo de ipocrizii și dublu limbaj, menite să camufleze intențiile reale, toate acestea sunt fapte verificabile. O întrebare veche de mii de ani, Cui prodest?, ne poate lămuri instantaneu ale cui interese servesc guvernanții noștri de azi. Cu siguranță, nu ale acelei părți din populația României care, din decembrie 1989 încoace, visează la un destin occidental al țării noastre, în interiorul Uniunii Europene și al NATO!

  • Tags
  • noi
  • Putin
  • Romania
  • ruși
  • Rusia

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Adrian Papahagi. Bucurați-vă și nu vă temeți!
Previous article Martin S. Martin. Cu ochii la 2020
[ Tudorel Urian ]

[ Tudorel Urian ]

Related Posts

Despre o anume modestie a fericirii
April 10th, 2021

Despre o anume modestie a fericirii

Daniel Uncu. Două constructe smintite
April 5th, 2021

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Pandemie, isterie şi politica prudenţei
March 31st, 2021

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
„De vita beata”, Seneca Cultură

„De vita beata”, Seneca

Apr 20th, 2021
Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale Cultură

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

Apr 19th, 2021
George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată Debate

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată

Apr 19th, 2021
Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică” Economie

Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică”

Apr 18th, 2021
André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă” Cultură

André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă”

Apr 18th, 2021
Destinul educației umaniste în Universitatea americană Cultura

Destinul educației umaniste în Universitatea americană

Apr 18th, 2021
Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020 Cultură

Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020

Apr 17th, 2021
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.