• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Tudorel Urian: Planul B al PSD-ALDE
Tudorel Urian: Planul B al PSD-ALDE
Home
Opinii

Tudorel Urian: Planul B al PSD-ALDE

October 26th, 2018 [ Tudorel Urian ] [ Tudorel Urian ] Opinii comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Sub presiunea iminentei descalificări profesionale pe plan european, până și originala noastră Curte Constituțională (care a decis în mod halucinant că Președintele României și CSM sunt obligate să aplice orbește voința ministrului  justiției dintr-un guvern numit politic) a fost obligată să vadă o realitate evidentă pentru orice om întreg la minte: că reforma justiției inițiată de dream-team-ul Tudorel Toader, Florin Iordache, Steluța Cătăniciu, Eugen Nicolicea, Șerban Nicolae este, în bună măsură neconstituțională. Cum există deja un raport al Comisiei de la Veneția, iar un altul al MCV trebuie să apară în zilele următoare, iar la începutul lunii noiembrie se va vota o rezoluție a Parlamentului European privind statul de drept în România, este clar că stahanovismul Comisiei speciale pentru legile justiției din Parlamentul României a fost perfect inutil și că această cale trebuie abandonată. Cum voința „legiuitorului” (mai degrabă „fărădelegiuitorului”) este fermă în revoluționarea sistemului judiciar din România, tot ce rămâne de făcut este abordarea unui eventual plan B.

Varianta de rezervă are aceleași efecte, dar, hélas, marele defect că este efemeră: nu reprezintă o soluție pe termen lung. Orice schimbare de putere, cu o altă voință de putere, o poate schimba instantaneu. Practic, ea nu reprezintă decât o amânare care le oferă celor în cauză găsirea unor soluții de fond. Planul B constă în menținerea legislației în limitele rezonabile ale constituționalității și păstrarea instituțiilor în forma lor de organizare și funcționare recunoscută de democrațiile tradiționale, dar popularea lor exclusiv cu oamenii „noștri”. Aceștia vor veghea la impecabila lor nefuncționare, pe baza principiului populist „totul pentru oamenii noștri, legea pentru cei care ni se împotrivesc”. Dosarele neconvenabile puterii vor primi soluții bizare, scandaloase pentru opinia publică sau vor fi ținute ferecate, în vreme ce oamenii opoziției vor plăti din greu pentru orice hârtie scăpată pe jos sau cuvânt spus la nervi. Firește, ideal ar fi fost o combinație între cele două planuri: schimbarea oamenilor, dar și a legilor pentru o impunitate pe termen lung. Dar, astea sunt vremurile. Până la intrarea într-un context internațional favorabil, schimbarea oamenilor pare pare o soluție minimală eficientă pentru garantarea impunității ticăloșilor vremii noastre, la adăpostul ei putându-se lucra confortabil și la găsirea unor soluții pe termen lung pentru instaurarea unei justiții selective care să protejeze interesele celor care dețin frâiele puterii politice. Iar pașii făcuți pentru controlul politic al instituțiilor justiției sunt impresionanți: CCR, DIICOT, DNA, Inspecția Judiciară, Avocatul Poporului, ICCJ, Ministerul Public sunt chestiuni rezolvate deja sau pe cale de a fi rezolvate.

În vederea preluării președinției rotative a Consiliului European, de către România, președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu a propus un pact politic între partide, care să pornească de la (re)definirea statului de drept. Firește, elementele constitutive ale unui stat de drept sunt cunoscute și nu este nevoie de o redefinire a lor. Mai mult, în funcție de oamenii care populează instituțiile și de buna lor credință în raport cu democrația, orice componentă a statului de drept poate fi funcțională sau lipsită de conținut. Priviți, de pildă, cum funcționează la noi Avocatul Poporului! Sau, simplificând până la grotesc lucrurile, îl declari pe Tudorel Toader independent politic, îi conferi puteri discreționare și ai dovada independenței justiției față de puterea politică. Este clar că în viziunea domnului Tăriceanu (re)definirea statului de drept ar avea drept scop, în versiunea ideală, alinierea întregii clase politice la propria sa înțelegere a chestiunii. Cum perspectiva pare cu totul improbabilă, până la urmă, scopul domnului Tăriceanu este unul mult mai pragmatic: să le arate lui Guy Verhofstadt și colegilor săi din ALDE european că ALDE România este un partid democratic adept al dialogului constructiv și al găsirii de soluții în spiritul valorilor europene. Mai ales că formațiunea sa politică este pe punctul de a fi exclusă din familia europeană de care aparține.

Tot un mesaj pentru Europa este anunțul intempestiv al Președintelui României de a nu-l revoca din funcție pe Procurorul General al României, la solicitarea ministrului justiției, după ce, în condiții similare, forțat și de o decizie dubioasă a CCR, a revocat-o din funcție pe șefa DNA, Laura Codruța Kovesi. Faimos pentru exasperanta sa lipsă de reacție, șeful statului s-a grăbit de această dată să iasă public și să comunice această decizie la nici 24 de ore de la „ievaluarea” și propunerea de revocare a lui Tudorel Toader. Aceasta, cu toate că CSM a anunțat că avizul său consultativ va veni doar la capătul termenului legal de 30 de zile. Or, e de presupus că președintele ar fi avut numai de câștigat din așteptarea acestui aviz, care, așa cum s-a întâmplat în cazul Kovesi,  foarte probabil i-ar fi întărit poziția sau măcar ar fi trebuit să conteze decisiv argumentația proprie. În felul acesta, chiar dacă nu ar fi rezolvat situația, ar fi lungit la maximum procesul. Mă întreb dacă acum, pe baza anunțului făcut cu celeritate șocantă, guvernul nu poate scurta termenele atacând direct la CCR decizia președintelui și chiar să acuze faptul că președintele s-a pronunțat fără a mai aștepta avizul (fie el și consultativ, dar cerut de lege) al CSM. Mă tem chiar că și din perspectivă europeană, graba președintelui nu sugerează nimic bun. Revocarea doamnei Kovesi din fruntea DNA a demonstrat faptul că nici ministrul justiției, nici CCR nu dau doi bani pe CSM, cel care, teoretic, este forul suprem în materie de justiție. Anunțul precipitat al președintelui, în condițiile în care CSM a anunțat că își va face publică decizia peste 30 de zile demonstrează că nici domnia sa nu pune vreun preț pe expertiza profesioniștilor breslei. Și atunci, unde este separația puterilor în stat? Sau despre ce stat de drept mai vorbim?

 

 

  • Tags
  • plan A
  • plan B

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Adrian Miroiu. Udrea și Mazăre – dar Dragnea și Vâlcov
Previous article Andrei Vieru: Despre Establishment
[ Tudorel Urian ]

[ Tudorel Urian ]

Related Posts

Melania Cincea. 10 august, al treilea dosar istoric muşamalizat de Justiţia română
March 6th, 2021

Melania Cincea. 10 august, al treilea dosar istoric muşamalizat de Justiţia română

10 august 2018: capăt de drum
March 3rd, 2021

10 august 2018: capăt de drum

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze
March 1st, 2021

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Feodor Dostoievski: filosof al libertății Cultură

Feodor Dostoievski: filosof al libertății

Mar 8th, 2021
Lucian Croitoru. Inflația: se întâmplă din nou? Societate

Lucian Croitoru. Inflația: se întâmplă din nou?

Mar 8th, 2021
Virgil Iordache. Un model complet de universitate Debate

Virgil Iordache. Un model complet de universitate

Mar 8th, 2021
Noua lege a blasfemiei din Scoția Debate

Noua lege a blasfemiei din Scoția

Mar 7th, 2021
Câteva fragmente din „Gânduri către sine însuși”, Marcus Aurelius Cultură

Câteva fragmente din „Gânduri către sine însuși”, Marcus Aurelius

Mar 7th, 2021
Sergiu Klainerman: Nu există ceva numit „matematica albă” Debate

Sergiu Klainerman: Nu există ceva numit „matematica albă”

Mar 6th, 2021
Ioan T. Morar. Astronomie pentru poeţi şi capcane pentru postmoderni ALTFEL

Ioan T. Morar. Astronomie pentru poeţi şi capcane pentru postmoderni

Mar 6th, 2021
Teodor Baconschi. Afacerea de la Drept Societate

Teodor Baconschi. Afacerea de la Drept

Mar 6th, 2021
Melania Cincea. 10 august, al treilea dosar istoric muşamalizat de Justiţia română Opinii

Melania Cincea. 10 august, al treilea dosar istoric muşamalizat de Justiţia română

Mar 6th, 2021
Dimensiuni politice ale noii gândiri franceze Filozofie

Dimensiuni politice ale noii gândiri franceze

Mar 5th, 2021
Câteva fragmente din „Îndurare aspră”, de Sheldon Vanauken Filozofie

Câteva fragmente din „Îndurare aspră”, de Sheldon Vanauken

Mar 5th, 2021
Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea a II-a) Cultura

Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea a II-a)

Mar 4th, 2021
Vlad Topan. Prin scientism spre neo-păgânism. Sau despre milenarismul de rit ecologist Cultură

Vlad Topan. Prin scientism spre neo-păgânism. Sau despre milenarismul de rit ecologist

Mar 4th, 2021
Contribuţia lui Mises la înţelegerea ciclurilor economice Economie

Contribuţia lui Mises la înţelegerea ciclurilor economice

Mar 4th, 2021
D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept Debate

D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept

Mar 4th, 2021
Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate Cultura

Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate

Mar 3rd, 2021
A fi sau a nu fi liber Debate

A fi sau a nu fi liber

Mar 3rd, 2021
C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid Cultura

C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid

Mar 3rd, 2021
Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis Cultură

Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis

Mar 3rd, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I) ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I)

Mar 3rd, 2021
Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional Debate

Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional

Mar 3rd, 2021
10 august 2018: capăt de drum Opinii

10 august 2018: capăt de drum

Mar 3rd, 2021
Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează Debate

Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează

Mar 2nd, 2021
De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală Filozofie

De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală

Mar 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga Cultură

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga

Mar 1st, 2021
T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze Opinii

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mar 1st, 2021
Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români Opinii

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Mar 1st, 2021
Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă Opinii

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Mar 1st, 2021
Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale Societate

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Mar 1st, 2021
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea Cultură

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Feb 28th, 2021
Tenebrosul drum al unei minți tinere Educație

Tenebrosul drum al unei minți tinere

Feb 28th, 2021
(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida Cultura

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Feb 28th, 2021
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.