Până la sfârșitul acestei luni Laura Codruța Kövesi va fi, aproape sigur, prima șefă a nou înființatei structuri a procurorului european. În acest moment numirea sa este, practic, inevitabilă, iar mandatul celor trei negociatori ai Parlamentului European (Claude Moraes, președintele Comisie LIBE, Ingeborg Grassle, președinta Comisiei CONT și Judith Sargentini, intransigenta eurodeputată a verzilor, cea care a redactat Raportul care a dus la Rezoluția PE de activare a punctului 7 din Tratatul Uniunii împotriva Ungariei și a sesizat tentativa de fraudă a Mariei Grapini în cazul votului pentru desemnarea candidatului la funcția de Procuror European în cadrul Comisiei LIBE) este fără echivoc. Toți trei vor lupta pentru o singură cauză: numirea Laurei Codruța Kövesi, iar argumentele pe care le au la dispoziție sunt zdrobitoare. Mai ales pe fondul mesajului pentru „sănătatea” Uniunii Europene, transmis recent de președintele Franței, Emmanuel Macron.
Poate paradoxal, decisivă pentru impunerea Laurei Codruța Kövesi în disputa cu cei doi contracandidați, proveniți din țările care reprezintă motorul Uniunii Europene (Germania și Franța), a fost reacția PSD, care a acționat în numele României, țară ce deține, exact în acest moment, președinția Consiliului Uniunii Europene. Transferând în politica europeană metodele de inspirație rusească prin care guvernează România, PSD a pus Uniunea Europeană cu spatele la zid, obligând-o practic să o numească pe Laura Codruța Kövesi la capătul unui concurs care ar fi trebuit să fie o evaluare tehnică a unor abilități profesionale. Nu-i vorbă, că Laura Codruța Kövesi a întrunit și sufragiile profesionale ale experților domeniului, care au plasat-o pe primul lor între cei trei candidați intrați în faza finală, dar tzunami-ul decerebrat, declanșat de PSD a făcut ca totul să se transforme într-o adevărată bătălie, cu mize mult mai complexe.
Metodele de inspirație rusească (recognoscibile nu doar în Federația Rusă, dar și în țări precum Ungaria, Ucraina, unde influența rusească este covârșitoare) sunt: 1. Campaniile dezlănțuite în presă și pe rețelele sociale, cu fake news, calomnii, interpretări vădit mincinoase (numai ieri DNA a trimis la Financial Times un răspuns oficial, menit să corecteze minciunile deșănțate ale ministrului justiției, Tudorel Toader, dintr-un text diversionist, publicat la poșta redacției). 2. Practica, utilizată în Parlamentul României de PSD ca, înaintea unor voturi decisive, să-și asigure sprijinul parlamentarilor altor grupări prin intermediul unor promisiuni (chiar individuale) de ultimă oră. În Parlamentul European și Consiliul UE, cu succes evident în țările din fostul bloc comunist, multe dintre ele aflate sub aripa protectoare a Rusiei). 3. Abuzuri de putere și încercări de blocare administrativă a politicianului indezirabil (dosarele penale abuzive, sub pretexte ridicole, deschise împotriva Laurei Codruța Kövesi). 4. Încercarea de șantaj și intimidare a celor percepuți ca fiind liderii părții adverse și sugerarea unei posibile căi de armistițiu printr-o negociere între conducătorii celor două armate. Vorbim aici despre iresponsabilele dosare penale deschise de Adina Florea lui Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene și Vera Jourova, comisarul european pe Justiție și promisiunea lui Liviu Dragnea, făcută lui Frans Timmermans la congresul PES de la Madrid, că se va ocupa el de închiderea acestor dosare și că, foarte probabil, îi va sprijini candidatura în fruntea Comisiei Europene, lăsând să se înțeleagă că între prieteni ar fi normal ca și el să fie susținut în lupta pentru înlăturarea dușmanului Laura Codruța Kövesi. Deci, oamenii lui Dragnea i-au deschis lui dosar penal lui Frans Timmermans (fără nicio valoare, pentru că Timmermans se află sub jurisdicția CJUE), iar Dragnea îi sugerează prim-vicepreședintelui Comisiei Europene că tot el l-ar putea închide. Șantaj mafiot în toată regula.
Uniunea Europeană are acum toate probele pe masă în privința toxicității PSD. Cazul Laura Codruța Kövesi nu mai este în momentul de față o banală opțiune profesională între trei (acum, doi) candidați onorabili, ci o discuție despre valorile Uniunii Europene, despre viitorul ei și chiar despre drepturile fundamentale ale omului. Toată lumea știe acum cine este PSD și cât de departe poate merge pentru a-și proteja interesele mafiote. Dacă unui om ca Laura Codruța Kövesi, personalitate distinsă cu cele mai importante decorații ale statelor din Europa Occidentală, premiată zilele acestea de prestigioasa Universitate Harvard, i se pot inventa peste noapte culpe penale, în disprețul oricărei proceduri legale, la cererea unor transfugi dintr-un stat aflat sub protecția Rusiei, este clar că toate liniile roșii au fost trecute și că în acest război nu mai există limite. În cazul în care nu va deveni Procuror European, este foarte probabil ca Laura Codruța Kövesi să fie închisă la fel de abuziv cum este cercetată în prezent. Or, aceasta ar fi practic îngenuncherea deplină a Europei și a valorilor înscrise în articolul 2 din Tratatul UE, în fața tăvălugului rusesc, a populismului și iliberalismului. Iar Europa nu-și poate permite o asemenea umilință. Chiar dacă, sunt convins, domnul Bohner e un om de toată isprava, care ar fi putut fi un bun procuror european. Dar când vezi cine se află în spatele său, ale cui speranțe le întruchipează, e limpede că onoarea Europei nu poate fi salvată decât prin desemnarea Laurei Codruța Kövesi.
În cazul în care PPE exclude Fidesz din rândurile sale, excluderea PSD din S&D devine obligatorie. Mai ales că reprezentanții săi nu au economisit niciun argument pentru a demonstra justețea acestei decizii.