Tudorel Urian. Vinovații pentru violențele din 10 august

De trei zile, rețelele de socializare și emisiunile de știri ale televiziunilor sunt inundate cu imaginile la limita suportabilității, ale intervenției barbare a jandarmilor împotriva participanților la un miting antiguvernamental din București. Liderii PSD atrăgeau de multă vreme atenția asupra unei eventuale intervenții în forță, dar nimeni nu se aștepta să fie folosite la voia întâmplării spray-uri cu piper și gaze lacrimogene, grenade lacrimogene, proiectile cu substanțe toxice, tunuri cu apă. Oamenii să fie urmăriți în noapte pe străzile Bucureștilor, fiecare ființă umană ieșită în calea hoardelor îmbrăcate în negru să fie maltrată, fie că a participat sau nu la protest. Scene de o barbarie demnă de Ku Klux Klan sau de acțiunile de represiune ale forțelor de ordine din Africa de Sud din vremea apartheidului. După o primă reacție dezamăgitoare de spectator critic la spectacol, Președintele României a revenit în dimineața zilei de 11 august, solicitând, pe bună dreptate, procurorului general al României să declanșeze o anchetă asupra felului în care a decurs această intervenție în forță. Spre cinstea lui, Parchetul militar s-a autosesizat și a declanșat ancheta încă din timpul evenimentului. Partidele de opoziție și sutele de cetățeni agresați (peste 500 au avut nevoie de intervenții medicale) au depus, la rândul lor sute de plângeri penale împotriva autorităților.

Până când vom afla rezultatele acestei anchete va mai trece ceva vreme, dar din perspectiva victimelor represiunii sălbatice și a populației României, care a urmărit evenimentele la televizor și pe rețelele de socializare, așteptările presupun inculparea a patru categorii de responsabili și executanți.

1. Responsabilii politici care au dictat în mod concret acțiunea de represiune, pe care, de altfel, cum spuneam, au prevestit-o cu zile bune înainte prin amenințări mai mult sau mai puțin voalate. În mod normal ei nu pot fi decât cei împotriva cărora a avut loc protestul, dar identificarea cu nume și prenume, anunțarea publică a faptelor concrete pe care le-au săvârșit și pedepsirea exemplară a celor care au făcut presiuni pentru intervenția în forță trebuie făcută.
2. Identificarea și pedepsirea șefilor jandarmeriei care au ordonat reacția disproporționată.
3. Identificarea și pedepsirea provocatorilor care au creat pretextul intervenției în forță. Să ne reamintim că în iarna 2017 a avut loc o provocare identică pusă tot pe seama huliganilor galeriilor de fotbal. Mai multe persoane au fost atunci reținute, dar nici până în ziua de azi nu a fost anunțată identitatea lor, necum vreo eventuală pedeapsă pe care ar fi primit-o. Există bănuieli serioase că rolul acestora ar fi fost tocmai acela de a crea pretextul intervenției în forță, iar faptul că identitatea lor este protejată nu exclude posibilitatea ca ei să fie chiar agenți sub acoperire ai forțelor de ordine. Doi jurnalisti de la The Guardian, Rob Evans si Paul Lewis, au publicat o carte, Undercover, tradusa in romaneste la editura ALL cu titlul Sub acoperire. Eu i-am scris prefata, iar, in 2016, la lansarea ei de la Bookfest, i-am invitat sa vorbeasca pe Malin Bot si Mircea Marian. Este despre agenții infiltrați de poliție in mișcarile de protest, pentru a le compromite și/sau pentru a culege informații din interior. Aceștia sunt de obicei în primele rânduri, cei care provoacă violențele își bat colegii din forțele de intervenție, incendiază, fac totul pentru a fi credibili. Dacă veți citi această carte, veți înțelege mult mai bine ce s-a întâmplat în seara de 10 august.
4. Identificarea și pedepsirea exemplară a jandarmilor care au făcut exces de zel în executarea misiunii. În miile de filmări se văd manifestări de sociopați la unii dintre jandarmi. Înjură și lovesc cu sălbăticie bătrâni, nevinovați, oameni în scaun cu rotile, cetățeni pașnici care stau cu mâinile ridicate pentru a-și demonstra lipsa de agresivitate, cetățeni curioși aflați pe stradă, la sute de metri de locul protestului.

Într-un stat al Uniunii Europene, cu o democrație funcțională, din toate aceste patru categorii ar trebui să  apară identități bine conturate și sentințe de condamnare la închisoare. Chiar și din enumerarea celor patru categorii de vinovați, se vede însă că nu toate faptele și persoanele vizate țin de competența Parchetului Militar. De aceea, mi-e teamă că investigațiile s-ar putea prelungi până la calendele grecești sau până când, prinși cu alte scandaluri ale guvernării PSD-ALDE vom ajunge să uităm de ele. Așa cum am uitat de violențele din ianuarie 2017, fără a ne mai pune întrebarea ce s-a ales de responsabilii și autorii lor.