• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Amenințări la adresa ordinii democrației liberale
Amenințări la adresa ordinii democrației liberale
Home
Opinii

Amenințări la adresa ordinii democrației liberale

August 20th, 2019 Victoria Deliu Victoria Deliu Opinii comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Dacă ne propunem să  păstrăm ordinea democrației liberale, ar trebui să avem conștiința a cel putin trei posibile amenințări la adresa acesteia:

  1. Responsabilitatea ca povară și pasiunile neținute în frâu. Una dintre caracteristicile definitorii ale ordinii clasic liberale este egalitatea în fața legii. Fiecare membru al societății cade sub incidența acelorași reguli și norme, astfel că fiecare are în față aceeași paletă vastă de oportunități. Oricine poate încerca să demonstreze că se pricepe mai bine decât ceilalți în varii domenii, nefiind restricționat, de pildă, de casta în care a venit pe lume sau neimpunându-i-se de către un planificator atotștiutor să intre într-o breaslă sau alta.

(Apărătorii statului protecționist, ai intervenționismului și ai „justiției sociale” se vor revolta în acest punct: „Indivizii care provin din grupuri defavorizate – în speță, săraci, dar nu numai, cu accent pe nu numai, mai ales în timpurile recente – sunt împiedicați să își îndeplinească scopurile tocmai din cauza provenienței!”. Lor le răspund că nu setul de reguli care este același pentru toți îi împiedică, ci alți factori.)

Date fiind acestea, diferențele privitoare la parcursul indivizilor nu sunt și nu pot fi cauzate de cadrul legal și instituțional, ci de anumite elemente pe care este indezirabil[1] să le controlăm: talentul și înclinațiile native, norocul/ghinionul unui anumit background familial, diversele circumstanțe și situații independente de individ și care s-au concentrat într-un anume context în care el se află acum etc. Așadar, individul este liber să aleagă, pe de-o parte, în limita stabilită normativ și instituțional, iar pe de altă parte, în limita unor factori pe care nici el, nici nimeni altcineva nu îi poate dirija, stăpâni, controla.

Bun, presupunem că a ales o anumită direcție profesională. A parcurs și un anumit segment din carieră după un timp și apoi, se trezește privind în jur, la alții care au reușit mai bine decât el. După cum știm deja că este și se manifestă natura umană, sentimentele lui de invidie, furie, revoltă interioară, detestare față de cei care au avut rezultate mai bune încep să iasă la iveală. Și atunci, omul identifică rapid, sub aburii urii, problema: „Ordinea asta a democrației liberală este vinovată! Legile astea care le permit unora să se folosească de ele în beneficiul lor, care sunt nedrepte, pentru că nu au putut să îmi modifice și mie mediul defavorizat din care provin și care, de fapt, m-a tras în jos, în comparație cu X, născut într-o familie de antreprenori prosperi.”

Fisura din acest tip de raționament apare ca o consecință a primirii cu brațele deschise a libertății de alegere fără responsabilitatea care decurge în mod firesc din ea. „Cum, responsabilitatea care decurge din ea? N-ai precizat chiar tu mai sus că există factori pe care oamenii nu îi pot manipula și care fac diferențe între ei? Și dacă există, cum mai pot fi oamenii responsabili de ceea ce aleg să profeseze în viață?”, se aude vocea apologeților protecționismului.

Tocmai aici stau farmecul și unicitatea ordinii clasic liberale: da, acești factori există, după cum am spus, însă cadrul legal și instituțional este cel care îi permite individului să suporte responsabilitatea alegerii sale, întrucât, printr-un efort personal sporit față de cel al colegului cu mai mult noroc, X, și el poate atinge performanțe similare. Este adevărat, poate nu în aceeași sferă de activitate, poate în alta, însă datorită ansamblului de reguli și instituții, se poate răzgândi și poate pătrunde într-un alt domeniu, cu costuri cât mai reduse, comparativ cu cele aferente unui sistem instituțional alternativ. Parcă prin încercare și eroare ne descopeream avantajul comparativ, procesul de trial&error fiind facilitat de libertatea de a intra în și de a ieși de pe piață…

Prin urmare, atunci când am transformat conceptual responsabilitatea într-o povară mai mare decât cea a lui Sisif și când am dat voie celor mai întunecate aspecte ale naturii umane să zburde liniștite în relațiile cu ceilalți, ne-am îndepărtat substanțial de libertate și de ordinea sa, care, în mod clar, devin amenințate.

  1. „Comercianții/distribuitorii de idei de mâna a doua”, cei care întrețin și dezvoltă această atmosferă. Între teoreticienii și ideologii politici, experții și specialiștii în științele sociale, pe de-o parte, și publicul larg, pe de altă parte, se interpune acel grup de indivizi cu aplecare înspre a raționa și a abstractiza orice și despre orice, a scrie și a vorbi despre generalități, care resping discuțiile despre detalii tehnice sau probleme practice și se hrănesc din tot felul de idealizări. Ei formează opinia oamenilor obișnuiți, a oamenilor fără legături directe cu mediul academic sau științific și, după cum ne atenționează Hayek (căruia îi aparține și sintagma în ghilimele de mai sus), orice expert/specialist/cercetător este doar un om obișnuit în afara câmpului său de studiu.

 Cei care propun structuri alternative la cea clasic liberală (în ce măsură sunt ei teoreticieni sau ideologi – acesta face obiectul unei alte discuții), structuri intervenționiste, protecționiste sau socialiste, îi atrag pe acesti distribuitori de partea lor, fiindcă le oferă un proiect politic care poate să îi seducă, le oferă ceva la care pot visa și despre care pot scrie și vorbi generalități, fără să fie prinși în plasa așa-ziselor detalii tehnice.

Acest pattern era valabil acum 70 de ani, în 1949, atunci când Hayek scria despre „Intelectuali și socialism” și este valabil și astăzi – cu precădere în Occident, dar se extinde și înspre noi – pentru socialismul de rit nou. Așadar, tendința indivizilor, explicată la punctul 1) este încurajată de intelectualii si distribuitorii de idei animați de câteva idealuri ce au părut și continuă să pară nobile, idealurile-lup în blană de oaie…

  1. Eliminarea criticilor care se aduc ordinii clasic liberale și a alternativelor la ea – falsa soluție. Cineva poate întreba, în continuarea punctului 2), de ce proiectul politic clasic liberal nu le poate oferi acestor intelectuali ceva la fel de sau mai fascinant decât celelalte tipuri de proiecte politice. Răspunsul lui Hayek este că aceasta s-a întâmplat în zorii liberalismului clasic, în secolul XIX, însă acum, provocările pe care această ordine politică le arată – acolo unde ea s-a concretizat deja într-o măsură sau alta – necesită cunoașterea și înțelegerea felului în care funcționează lumea, o cunoaștere și o înțelegere ce nu prezintă un interes atât de mare pentru intelectualii aflați în căutarea unor obiective inovatoare și, probabil, utopice.

Sigur, îndemnul lui Hayek pentru cei care vor să conserve liberalismul clasic este de a pune bazele unui program la fel de incitant precum cele alternative, un program care să îi (re)aducă pe intelectuali la credința în valorile ultime pe care este fundamentată această ordine. Mai mult decât atât, îndrăznim noi să declarăm, nu ar trebui să se solicite eliminarea din peisajul intelectual și social a criticilor la adresa democrației liberale și nici interzicerea propunerilor alternative la democrația liberală, dacă încă se vrea păstrarea ei.

Din contră, ar trebui să se reacționeze la ele, la toate aceste încercări (și reușite?) de ridicare a unui front opozant. Să se reacționeze din partea tuturor celor care s-au familiarizat cu miza jocului, fiindcă doar prin concurența ideilor (mai întâi) se poate obține realmente un produs de o calitate superioară. Să se reacționeze, în fine, în virtutea principiilor liberalismului clasic, și să nu se preia din mijloacele ineficiente și neproductive ale oponenților, de a pune obstacole în calea criticii argumentate și a „viziunilor diferite”.

 

[1] De ce este indezirabil să ne exercităm controlul asupra unor elemente precum: talentul nativ, background-ul familial ș.a.? Cei care consideră că este dezirabil (și chiar obligatoriu!) ar trebui să explice cum se justifică acest efort de a le controla, pe ce bază putem justifica așa ceva (pe baza unor scopuri proprii care le sunt străine celorlalți?) și dacă o asemenea încercare va avea efectele așteptate.

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article C. Pătrășconiu. Interviu RADU IOANID: Mai mult decât un Muzeu al Holocaustului
Previous article Mircea Vasilescu. CNA, limbajul și moralitatea. Noi tendinți*, între trist și ridicol
Victoria Deliu

Victoria Deliu

Victoria Deliu (n. 2000) este studentă în cadrul programului de licență al Facultății de Filozofie, Universitatea din București. A tradus, alături de Teodora Nichita și sub îndrumarea profesorului Dragoș Paul Aligică, cartea lui Rachel McCleary și Robert J. Barro, "The Wealth of Religions: The Political Economy of Believing and Belonging" care urmează să apară la Editura Humanitas și, alături de Robert Gabriel Ciobanu și Teodora Nichita, sub coordonarea profesorului Dragoș Paul Aligică, o antologie de texte ale economistului Israel Kirzner, reprezentant al Școlii Austriece de Economie, "Israel Kirzner: Selected Works on Economics and Entrepreneurship", care urmează să apară la Editura Universității din București. Este local coordinator la Students for Liberty Romania. Interese de cercetare: filozofie socială și politică, filozofie morală, filozofia dreptului, științe sociale, economie.

Related Posts

Despre o anume modestie a fericirii
April 10th, 2021

Despre o anume modestie a fericirii

Daniel Uncu. Două constructe smintite
April 5th, 2021

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Pandemie, isterie şi politica prudenţei
March 31st, 2021

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
„De vita beata”, Seneca Cultură

„De vita beata”, Seneca

Apr 20th, 2021
Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale Cultură

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

Apr 19th, 2021
George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată Debate

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată

Apr 19th, 2021
Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică” Economie

Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică”

Apr 18th, 2021
André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă” Cultură

André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă”

Apr 18th, 2021
Destinul educației umaniste în Universitatea americană Cultura

Destinul educației umaniste în Universitatea americană

Apr 18th, 2021
Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020 Cultură

Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020

Apr 17th, 2021
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.