• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Victoria Dragu-Dimitriu: “Cu Christina Zarifopol -Illias în Strada Palade 23”
Victoria Dragu-Dimitriu: “Cu Christina Zarifopol -Illias în Strada Palade 23”
Home
Cultura

Victoria Dragu-Dimitriu: “Cu Christina Zarifopol -Illias în Strada Palade 23”

September 26th, 2018 [ Dragoș Paul Aligică ] [ Dragoș Paul Aligică ] Cultura comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Cateva fragmente dintr-un dialog aparut in volumul Alte povesti cu Domni si Doamne din Bucuresti, al treilea din seria despre Bucuresti publicata de doamna Victoria Dragu-Dimitriu. “Cu Christina Zarifopol -Illias în Strada Palade 23”.

(…) – Doamnă Christina Zarifopol-Illias, sunteţi la Bucureşti pentru un eveniment extraordinar: aţi scos din adâncul timpului şi aţi dăruit culturii române corespondenţa inedită Mihai Eminescu – Veronica Micle, câteva zeci de scrisori aflate în arhiva familiei Graziella şi Vasile Grigorcea. O poveste lungă, dar azi, pentru noi, numai un punct de pornire, pentru că, citindu-vă prefaţa, am descoperit o adresă bucureşteană, Strada Palade 23, o adresă devenită dintr-o dată extrem de importantă pentru oraş. Aşa încât aş dori să plecăm de aici, pentru că de aici au pornit foarte multe, însăşi viaţa dumneavoastră, profesor universitar de limbi clasice, care predă latina şi româna în Statele Unite. Şi dacă ar fi fost numai atât! Dar este o adresă foarte importantă şi pentru că aici, de fapt, s-a născut şansa ca această comoară ascunsă parcă pentru vecie, în nişte arhive de familie, într-un safe de bancă, să fie dăruită culturii române şi poporului român, şi pentru că tot aici s-au întreţesut multe drumuri ale unor personalităţi culturale româneşti importante. Pentru fiecare dintre ele, povestea casei merită să fie consemnată. Aşadar, ce înseamnă pentru dumneavoastră Strada Palade, numărul 23? 

– Inima mea bate şi astăzi în Strada Palade, numărul 23. Acolo am văzut lumina zilei, acolo am trăit până când am plecat din ţară, acolo s-au încrucişat, aşa cum bine aţi spus, multe destine… membri de familie, prieteni, cunoştinţe, o lume azi dispărută şi care mai trăieşte doar în amintirile celor aşa de puţini care am mai rămas. Printre aceia se numără câţiva care au avut într-adevăr contribuţii de seamă în cultura română, în învăţământ, în diplomaţie. Alţii sunt mai puţin cunoscuţi sau chiar deloc, dar unele dintre aceste destine împletite în casa din Palade au dus, în felul misterios, imprevizibil şi complicat în care se desfăşoară destinele omeneşti, la momentul acesta în care am reuşit să pun la dispoziţia publicului românesc corespondenţa până acum necunoscută dintre Mihai Eminescu şi Veronica Micle, un document de o inestimabilă valoare literară şi umană.

Aşa cum aţi citit şi în prefaţa volumului de corespondenţă, soarta scrisorilor s-a decis într-o dimineaţă senină din toamna anului 1937, când mama mea, Maria Economu, la vremea aceea o tânără profesoară de limbi clasice, a venit în casa din Palade a Adelei Nanu- Ursianu pentru o întrevedere cu ambasadorul Vasile Grigorcea şi soţia sa, Graziella Nanu-Grigorcea, nepoată de frate a Adelei Nanu-Ursianu, care căutau o profesoară particulară pentru fiica lor, Anna Maria Grigorcea. Ei se pregăteau să plece la Londra, unde domnul Grigorcea tocmai fusese numit ambasador, şi aveau nevoie de cineva care să se ocupe de educaţia fiicei lor.

Mama mea era atunci profesoară de limbi clasice la Institutul Pompilian. Tot acolo era profesoară de pian şi Sofia Culianu, fiica lui Neculai (Papa) Culianu şi vară primară cu Adela Nanu-Ursianu. Ea o cunoştea pe mama şi o aprecia mult. Aşa se face că, în momentul  în care a aflat că rudele ei, familia Grigorcea, căutau o profesoară particulară, a recomandat-o călduros pe mama. Întrevederea s-a desfăşurat cum nu se poate mai bine şi mamei i s-a oferit postul de profesoară particulară a fiicei ambasadorului Grigorcea. În acel moment, destinul mamei mele a luat o cu totul altă direcţie, iar viaţa ei şi a familiei Grigorcea aveau să fie legate pentru totdeauna. Familia Grigorcea a plecat în străinătate, întâi în post la Londra, apoi la Roma, iar după război nu s-a mai întors niciodată în România. Mama mea s-a întors în 1942, într-o vizită, dar nu a mai plecat, pentru că tot în această casă din Palade, unde se întruneau adesea membri ai familiilor înrudite Culianu, Nanu şi Zarifopol, mama l-a întâlnit pe tatăl meu, Dinu Zarifopol, pe care poate că publicul românesc îl cunoaşte ca scriitor, autor al unui adevărat roman de sertar, o tetralogie care se numeşte Naufragiul, publicată în anii ′90.

– Am citit această tetralogie, o saga puternic susţinută, emoţionantă şi convingătoare, şi cred că acest roman de sertar, apărut în contratimp prin vitregia sorţii, îşi va impune treptat locul. Chiar zilele acestea am întâlnit, într-un mic studiu despre dragostea în literatura română, o referire la eroii cărţii lui Dinu Zarifopol. Dar să revenim în Palade 23…

– Acolo în casă s-au căsătorit părinţii mei, acolo au locuit, acolo m-am născut eu, apoi sora mea, Ilinca Zarifopol-Johnston, acolo am trăit până când am plecat, pe rând, cu toţii. Sora mea, mama şi cu mine am plecat în America, iar tata s-a mutat pe Strada Dionisie Lupu. Aşa că, acum, în casa din Palade nu mai locuieşte nimeni din familie. Aş vrea să adaug că, pe lângă cei la care vă referiţi în întrebarea dumnevoastră, dar pe care eu, din păcare, nu i-am mai apucat în viaţă, decât cu unele mici excepţii, au fost şi mulţi oameni care au locuit de-a lungul timpului în casa din Palade şi pe care i-am cunoscut bine, personaje extrem de interesante, unele de-a dreptul fascinante, despre care s-ar putea scrie un roman.

 – Poate cândva o să-l scrieţi.

– Nu, nu, intenţiile mele sunt mult mai modeste. Ceea ce aş dori foarte mult este să aştern  cândva pe hârtie cât mai multe dintre amintirile mele despre viaţa noastră în casa din Palade şi despre oamenii pe care i-am cunoscut acolo, pentru că nu vreau să se piardă totul în uitare. Dar pentru un astfel de proiect aş avea nevoie de lungi perioade de linişte, un privilegiu de care nu mă bucur acum.

– Vă doresc să găsiţi acest timp. În prefaţă, aţi izbutit să concentraţi pe o foarte mică suprafaţă de hârtie enorm de multe destine şi referiri la foarte multe momente. Să începem cu trecutul strict, să fixăm, pentru cei care ne citesc, adresa: Strada Palade, astăzi Bulevardul Dacia, o vreme, după 1944 şi până în 1989, Strada Taras Sevcenco. Numărul 23 de atunci a devenit astăzi numărul 119, iar puţin mai sus este o placă comemorativă pe un mic bloc cubist, aflat la numărul 141, unde a locuit Mircea Eliade în tinereţe. Între aceste două adrese există nişte legături: Ioan Petru Culianu, unul din cei mai importanţi elevi ai lui Eliade, a fost în casa dumneavoastră, sigur, mult după ce Eliade părăsise ţara. Aşadar, în epoci diferite, au stat amândoi pe această stradă, în case foarte apropiate.

– Ioan Petru Culianu (Néné, pentru familie şi prieteni), venea în vizită de la Iaşi, împreună cu sora lui mai mare, Tereza (Tess) Culianu-Petrescu, la sora mamei lor, Mărioara Arghir, care locuia în casa din Palade de prin anii 1945-1946, când se mutase la Bucureşti cu soţul ei,  inginer de mine, după ce acesta din urmă se retrăsese la pensie. Mărioara şi Constantin Arghir au trăit în casa din Palade până la sfârşitul vieţii. Tess şi Néné veneau din când în când la Bucureşti, iar vizitele lor erau, atât pentru mine, cât şi pentru sora mea mai mică, Ilinca, un prilej de mare bucurie, căci ţineam foarte mult unii la alţii. Aici este necesară o precizare: suntem rude pe partea familiei Culianu. Străbunicul lor pe linie paternă, Neculai (Papa) Culianu şi străbunica mea, pe linie paternă, Elena Culianu-Zarifopol, erau fraţi.  Dar nu numai mătuşa copiilor Culianu locuia în Palade, ci şi unchiul lor, Henri Culianu, frate cu Serge Culianu, tatăl lor, care a stat şi el în Palade o scurtă vreme, cred că prin anii 1945-46.

(…)

Aceste scrisori s-au transmis din mamă în fiică, iar când doamna Graziella Grigorcea s-a prăpădit, în 1955, la Roma, ele au trecut în mâinile fiicei sale, Anna Maria Grigorcea-Messeri, sub acelaşi legământ, şi anume că aceste scrisori trebuiau să rămână în continuare în familie. Deci nu a fost deloc uşor ca Anna Maria Grigorcea să fie convinsă să ofere aceste scrisori publicului românesc, pentru că era prinsă ca într-un cleşte între promisiunea făcută unui părinte pe patul de moarte şi realizarea faptului că aceste scrisori erau extraordinar de importante pentru cultura română.

– Şi mama dumneavoastră a convins-o. Altfel, scrisorile s-ar fi pierdut pur şi simplu, ar fi aşteptat într-un safe, până când cine ştie ce urmaş, total necunoscător al limbii şi culturii româneşti, poate că le-ar fi distrus, ca să scape de nişte hârtii vechi. 

– Da, de aceea trebuiau nepărat recuperate, până nu era prea târziu.

(…)

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article La multi ani, Christina Zarifopol-Illias!
Previous article Andrei Vieru: Drepturile omului și dreptul la interpretare
[ Dragoș Paul Aligică ]

[ Dragoș Paul Aligică ]

DRAGOS PAUL ALIGICĂ - publicist roman avand afilieri academice la Universitatea din Bucuresti in Romania si George Mason University in SUA. Mai multe despre el la: www.aligica.com

Related Posts

Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea a II-a)
March 4th, 2021

Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea a II-a)

Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate
March 3rd, 2021

Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate

C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid
March 3rd, 2021

C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Feodor Dostoievski: filosof al libertății Cultură

Feodor Dostoievski: filosof al libertății

Mar 8th, 2021
Lucian Croitoru. Inflația: se întâmplă din nou? Societate

Lucian Croitoru. Inflația: se întâmplă din nou?

Mar 8th, 2021
Virgil Iordache. Un model complet de universitate Debate

Virgil Iordache. Un model complet de universitate

Mar 8th, 2021
Noua lege a blasfemiei din Scoția Debate

Noua lege a blasfemiei din Scoția

Mar 7th, 2021
Câteva fragmente din „Gânduri către sine însuși”, Marcus Aurelius Cultură

Câteva fragmente din „Gânduri către sine însuși”, Marcus Aurelius

Mar 7th, 2021
Sergiu Klainerman: Nu există ceva numit „matematica albă” Debate

Sergiu Klainerman: Nu există ceva numit „matematica albă”

Mar 6th, 2021
Ioan T. Morar. Astronomie pentru poeţi şi capcane pentru postmoderni ALTFEL

Ioan T. Morar. Astronomie pentru poeţi şi capcane pentru postmoderni

Mar 6th, 2021
Teodor Baconschi. Afacerea de la Drept Societate

Teodor Baconschi. Afacerea de la Drept

Mar 6th, 2021
Melania Cincea. 10 august, al treilea dosar istoric muşamalizat de Justiţia română Opinii

Melania Cincea. 10 august, al treilea dosar istoric muşamalizat de Justiţia română

Mar 6th, 2021
Dimensiuni politice ale noii gândiri franceze Filozofie

Dimensiuni politice ale noii gândiri franceze

Mar 5th, 2021
Câteva fragmente din „Îndurare aspră”, de Sheldon Vanauken Filozofie

Câteva fragmente din „Îndurare aspră”, de Sheldon Vanauken

Mar 5th, 2021
Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea a II-a) Cultura

Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea a II-a)

Mar 4th, 2021
Vlad Topan. Prin scientism spre neo-păgânism. Sau despre milenarismul de rit ecologist Cultură

Vlad Topan. Prin scientism spre neo-păgânism. Sau despre milenarismul de rit ecologist

Mar 4th, 2021
Contribuţia lui Mises la înţelegerea ciclurilor economice Economie

Contribuţia lui Mises la înţelegerea ciclurilor economice

Mar 4th, 2021
D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept Debate

D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept

Mar 4th, 2021
Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate Cultura

Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate

Mar 3rd, 2021
A fi sau a nu fi liber Debate

A fi sau a nu fi liber

Mar 3rd, 2021
C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid Cultura

C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid

Mar 3rd, 2021
Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis Cultură

Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis

Mar 3rd, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I) ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I)

Mar 3rd, 2021
Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional Debate

Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional

Mar 3rd, 2021
10 august 2018: capăt de drum Opinii

10 august 2018: capăt de drum

Mar 3rd, 2021
Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează Debate

Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează

Mar 2nd, 2021
De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală Filozofie

De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală

Mar 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga Cultură

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga

Mar 1st, 2021
T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze Opinii

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mar 1st, 2021
Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români Opinii

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Mar 1st, 2021
Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă Opinii

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Mar 1st, 2021
Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale Societate

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Mar 1st, 2021
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea Cultură

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Feb 28th, 2021
Tenebrosul drum al unei minți tinere Educație

Tenebrosul drum al unei minți tinere

Feb 28th, 2021
(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida Cultura

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Feb 28th, 2021
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.