• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Virgil Iordache. Câte ceva despre peisajul alegerilor prezidențiale
Virgil Iordache. Câte ceva despre peisajul alegerilor prezidențiale
Home
Debate

Virgil Iordache. Câte ceva despre peisajul alegerilor prezidențiale

September 2nd, 2019 [ Marginalia ] [ Marginalia ] Debate comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Odată clarificată orientarea strategică a României prin marginalizarea celor din PSD și ALDE care defectaseră, prioritate sistemului pare a fi stabilitatea printr-un joc de falsă competiție bine mediatizată a celor două aripi ale fostului USL: PNL și PSD.

Atât doamna Dăncilă, cât și domnul Iohannis sunt persoane de rangul doi din rezerva de cadre. Împingerea dumnealor în față nu e făcută cu prea multă convingerea nici măcar de către cei care au în fișa postului asta. Domnul Iohannis este un proiect politic al cărui rol era să pregătească depășirea crizei intense a României generate de alegerea domnului Ponta ca președinte. Ar fi durat mult mai puțin decât acești lungi ani, iar în 2016 PSD ar fi fost probabil electoral distrus, asta cel puțin în teorie. Faptul că societatea s-a mobilizat peste așteptări atât în 2014, cât și la europarlamentarele din primăvară, a fost o surpriză neplăcută pentru cei care voiau să controleze cursul evenimentelor. Ca rezultat în 2014 ne-am ales cu un domn Președinte care nu prea știe ce să facă din poziția pe care o are, iar în 2019 ne-am ales cu un vehicul politic votat intens, dar care nu prea știe ce să facă din poziția de principală speranță a cetățenilor pro-europeni.

Înclin să cred că cetățenii au avut dreptate, nu sistemul, și că surprizele au fost binevenite: în 2014 era prea riscant un mandat Ponta, ne-am fi dus pe urmele Turciei, la fel cum și în 2019 era prea riscant ca PSD să nu fie zdrobit electoral, iar ALDE și UDMR (ultimul rezolvat ca prag numai din interese de stabilitate a statului) să nu primească o lecție clară a irelevanței lor politice în condițiile unor alegeri complet corecte (utilitatea acestei lecții se vede deja în creșterea raționalității acțiunilor dumnealor).

Ceea ce încearcă acum domnii Ponta și Tăriceanu, oameni care au pierdut totul pe plan politic personal, e doar să se facă utili, să recâștige încrederea celor care fac cărțile în spectrul politic manipulat de stat. În principiu valoarea lor potențială de actori politici este peste cea a doamnei Dăncilă și a domnului Iohannis, dar nici unii, nici ceilalți care nu reprezintă și nu pot reprezenta interesele reale ale cetățenilor. Cu cât candidatul pe care îl promovează alianța ALDE – Pro România va avea un rezultat mai bun, cu atât forța dumnealor de negociere va crește. Sistemul nu e însă prea convins de șansele de succes ale tacticii adoptate, probabil că nici de buna lor credință, dovadă că păstrează varianta unor candidați cu totul artificiali ca domnul Cumpănașu, rezultați dintr-o strategie de manipulare publică implementată cu profesionalism în ultimele câteva luni.

Cea mai interesantă mișcare politică în acest peisaj este tentativa de formare a unei mișcări creștin – democrate autentice ca alternativă la cele de mai sus. Proiectul politic curat Alternativa Dreaptă a fost practic trimis în irelevanță prin pasul în spate făcut (cel puțin ca anunț public) de către domnul Băsescu și se dorește rebrănduirea PMP. Sunt doi factori favorabili unei astfel de evoluții. În primul rând cererea socială pentru creștin democrație a crescut, ceea ce ar asigura viabilitatea unei astfel de formațiuni politice. Reprezentanții publici nepartinici ai acestei direcții au făcut prin mesajele lor să devină un loc comun faptul că ortodoxia poate fi pro-europeană. În al doilea rând potențialul filorus al ortodoxiei românești a fost marginalizat pe plan public după canalizarea abilă a energiei sale către un referendum zdrobit prin rezultatele de la urne. Un partid creștin democrat nu mai este deturnabil către agende mesianice de tip legionar. Problema de fond a unui astfel de partid acum este cum să își dezvolte nișa într-o piață dominată de construcția post-USL manipulată de sistem.

Agresiunea nu foarte puternică asupra candidatului Theodor Paleologu din partea platformelor public pro-occidentale sugerează că există o șansă reală de creștere, cu condiția unui comportament abil în raport cu sistemul. Nu e vorba de o simplă ignorare, e o expectativă cu coada ochiului privind spre personajul Băsescu. Mesajele publice ale domnului Paleologu sugrează deja că această condiție este îndeplinită. Vedem mici complimente și către oameni asociați ALDE, dar și către oameni din PNL. Oameni din echipa domnului Paleologu deschid punți de comunicare chiar și cu USR, pentru interesul comun de reducere la insignifianță a PSD. Nu se mai atacă excesiv domnul Barna, persona artificial controlabil, se discută cu oamenii mai substanțiali din partid. Rămâne de văzut în ce măsură sistemul este interesat de o astfel de evoluție, de un PMP-CD, sau de o fuziune a sa cu AD. Ar fi de dorit ca persoanelor cu greutate informațională din diverse instituții asociate acum PSD, care va fi principalul pierzător, să li se ofere posibilități de migrare către alte forțe politice. Fără așa ceva nu ne putem aștepta ca statul să fie de acord cu transformarea PSD într-un partid de rangul al doilea,  chiar dacă ar pierde puterea la vârf ar bloca totul la nivelul organizațiilor publice.

Din punctul de vedere al cetățenilor mesajul cel mai important al candidaturii domnului Paleologu este că se dă o șansă reală competenței, seriozității, bunei educații. Asta sugerează că există în România un procent relevant politic de votanți cu astfel de preferințe, altminteri proiectul politic Paleologu nu ar fi existat. Nimeni nu îl poate bănui pe domnul Băsescu de naivitate și lipsă de pragmatism, și nici pe cei din sistem pe care i-a deranjat (pe unii în etapa de reformă a statului, pe alții după ce s-a ocupat excesiv de agenda sa personală în dauna celei a statului).

Cele rele să se spele, cele bune să se-adune. Vom urmări evoluția lucrurilor, care capată o complexitate de bun augur, așa cum se poate vedea în orice țară ieșită din etapa mai puerilă politic a istoriei ei. Stabilitatea sistemelor complexe este mult mai interesantă și productivă ca stabilitatea sistemelor simple, pentru că duce și la bunăstarea cetățenilor, nu doar a celor care manipulează procesele politice din instituțiile statului.

 

 Foto 1-3: oameni din Roma.

 

 

 

 

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Justina Irimia. Etiam periere ruinae
Previous article Petrișor Peiu. Romania la portile Infernului. Suntem gata sa renuntam la orice speranta?
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?
April 11th, 2021

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare
April 4th, 2021

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare
April 3rd, 2021

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România? Cultură

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Apr 1st, 2021
De ce au muzicienii nevoie de filozofie Cultură

De ce au muzicienii nevoie de filozofie

Apr 1st, 2021
Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell Cultură

Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell

Mar 31st, 2021
Este renașterea cazuisticii despre cazuistică? Filozofie

Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?

Mar 31st, 2021
Pandemie, isterie şi politica prudenţei Opinii

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Mar 31st, 2021
Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020 ALTFEL

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Mar 31st, 2021
Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă Artă

Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă

Mar 30th, 2021
Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice Debate

Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice

Mar 30th, 2021
Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse Literatură

Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse

Mar 29th, 2021
Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor Debate

Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor

Mar 29th, 2021
Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul ALTFEL

Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul

Mar 29th, 2021
Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism Opinii

Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism

Mar 29th, 2021
Daniel Uncu. Asaltul ideologic oficial asupra cuvintelor Debate

Daniel Uncu. Asaltul ideologic oficial asupra cuvintelor

Mar 29th, 2021
Dalina Bădescu: Anastasia Stoiciu - Memoria artei contemporane Artă

Dalina Bădescu: Anastasia Stoiciu - Memoria artei contemporane

Mar 28th, 2021
Taguieff: „Decolonialismul este boala senilă a stângii intelectuale contemporane” Cultură

Taguieff: „Decolonialismul este boala senilă a stângii intelectuale contemporane”

Mar 28th, 2021
Despre demnitatea burghezilor: de ce economia nu reușește să explice lumea modernă Economie

Despre demnitatea burghezilor: de ce economia nu reușește să explice lumea modernă

Mar 28th, 2021
Wolfhart Pannenberg intervievat de Richard John Neuhaus: Occidentul creștin? Cultură

Wolfhart Pannenberg intervievat de Richard John Neuhaus: Occidentul creștin?

Mar 28th, 2021
Marcela Tusca: Unirea Basarabiei cu România; Durlești, un sat din suburbia Chișinăului Focus

Marcela Tusca: Unirea Basarabiei cu România; Durlești, un sat din suburbia Chișinăului

Mar 27th, 2021
Mahomed șters din noua traducere în neerlandeză a „Divinei Comedii” Cultură

Mahomed șters din noua traducere în neerlandeză a „Divinei Comedii”

Mar 26th, 2021
Lucian Croitoru. Eu am respins teoria economică și socială a lui Marx după ce am studiat-o cu creionul în mână Debate

Lucian Croitoru. Eu am respins teoria economică și socială a lui Marx după ce am studiat-o cu creionul în mână

Mar 26th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.