Virgil IORDACHE. Ce va conta cel mai mult la alegerile europarlamentare din acest an din România?

Atunci când vorbim despre procese sociale răspunsul la o astfel de întrebare poate influența rezultatul evenimentului în discuție dacă e dat de o persoană cu influență socială mare sau dacă printr-un mecanism rapid de circulare a informației duce la influențarea unei mase mari de oameni. Ține de epistemologia acestui domeniu că astfel de fenomene au loc, ceea ce face foarte riscantă formularea unor opinii cu pretenții de cunoaștere.

Cu toate acestea se pot face două feluri de estimări oneste din partea celor care suntem în cunoștință de cauză, una descriptivă, cu limitele datele de fenomenul menționat mai sus, alta normativă, prin prisma valorilor pe care și le asumă cel care face estimarea și dă un răspuns. În realitatea textelor de cele mai multe ori planurile nu sunt abordate distinct, pentru că textele sunt adresate unui public larg pentru care o astfel de separare face perceperea mesajului textului mai dificilă. Având în vedere calitatea publicului Marginalia am ales explicitarea acestui mesaj tocmai pentru a încuraja o înțelegere a diferenței dintr cele două planuri, descrierea fenomenului social și influențarea deliberată a fenomenului social.

Pe planul descrierii fenomenului social și al identificării factorului determinant care va influența alegerile e nevoie de un aparat teoretic explicit, nici o discuție nu se poate face în afara clarificării presupozițiilor teoretice. În științele sociale se lucrează cu multe modele teoretice, de la celel pur individualiste la cele structuraliste holiste pentru care indivizii doar populează regularități preexistente care au propria lor dinamică istorică. Care este cela mai potrivit realității variază în funcție de tipul de proces luat în discuție și de scara acestor procese. Pentru instituțiile stabilizate pot fi potrivite și modelele structuraliste, pentru situația emergenței de noi instituții prin construcția lor socială modelele bazate pe populații de indivizi și organizații sunt mai potrivite.

Ceea ce este interesant științific în alegerile europarlamentare este situația că indivizii care votează încearcă să influențeze situația printr-o decizie care efecte asupra stării unor instituții de scară mult mai mare decât cea la care își duc viețile de obicei. În termenii unei teorii ierahice avem cel puțin patru niveluri ierarhice peste cel al oragnizației familiale personale (localitate, județ, țară, uniune europeană). De ce ar investi cineva încercând să modifice o situație la o distanță atât de mare decizională de viața sa ? De ce ar investi un țăran care împarte bălegar pe câmp undeva în România rurală în asta ? Aici intră în discuție factorii raționali și emoționali, din care teoria comunicării politice insistă doar pe cei emoționali și eventual o anume pseudoraționalitate. Va conta foarte mult claritatea mizei acestei investiții și dacă se poate raționalitatea ei, tipul de argument public care va fi vehiculat. Un cercetător obiectiv ar putea spunea că nimeni dintre agenții partinici nu deține tot adevărul, că în mesajele fiecăruia se pot decele elemente de raționalitate. Date fiind scara de timp scurtă până la alegeri și clivajele puternice sociale e nerezonabil să credem că se poate ajunge la o abordare rațională unitară care să mobilizeze la vot pe toate canalele ideologice.  Din contră, unul dintre agenții partinici are interese în demobilizare, ca să sufere o înfrângere cât mai mică. Va conta probabil rezultatul net al disputei publice pentru mobilizare și demobilizare.

Dat fiind specificul alegerilor disputa mobilizare –demobilizare poate fi influențată puternic și de la scară europeană, nu atât prin mesaje politice, cât mai ales prin măsuri concrete care să creeze percepția oamenilor că merită să se mobilizeze. Desemnarea doamnei Kovesi pentru funcția de procuror general european ar putea fi un astfel de eveniment. Din perspectiva alegerilor el are un caracter pur stochastic, fiind decuplate de procesul electoral propriu-zis. Indiferent de rezultat susținătorii mobilizării se pot gândi la măsuri care să capitalizeze acel rezultat în sensul mobilizării.

Orice alt eveniment vizibil care va sublinia importanța existenței instituțiilor europene pentru cătețenii României e de așteptată să aibă consecințe important, în special poate cele din zona securității naționale. Situația reală dintre UE și NATO și felul cum este ea comunicată public în contextul amenințărilor din zonă e posibil să conteze. Felul cum se va tranșa problema Brexitului și cum va fi comunicată în România este iarăși posibil să conteze pentru publicul informat. Dat fiind caracterul multivariat al cauzalității precelor sociale ne putem aștepta la o combinație de influențe în care să prevaleze unul sau altul în funcție de dinamica unor procese sociale sau chiar naturale independente de cele electoral. Arta influențării participării este probabil adaptarea la realitatea dinamică a evenimentelor în sensul folosirii lor sau atenuării influenței lor pentru scopurile politice asumate de fiecare partid aflat în competiție.

În ce privește discuția normativă explicită, ce trebuie să conteze la alegerile europarlamentare sunt de părere că trebuie să conteze responsabilitatea, interesul public al cetățenilor României formulat de o manieră realistă, fără idealizarea structurilor europene, dar arătând clar, explicit, rolul lor stabilizator pentru țara noastră și catalizator al unei modernizări fără subminarea tradițiilor specifice relevante local. Trebuie să conteze maturitatea politică a participanților exprimată și în calitatea prestației publice, decența intervențiilor, punctarea diferențelor fără desființarea competitorilor, etc. E clar că o parte din spectrul electoral nu va respecta o astfel de exigență, dar cu atât mai mult pentru partea civilizată a României trebuie să conteze să nu încerce câștigarea câtorva procente în plus coborând ștacheta comportamentelor. Interesul strategic al țării cere ca aceste alegeri să fie câștigate, dar nu oricum.

Situața politică de fapt mai sugerează că aceste alegeri trebuie să fie corecte, să nu fie fraudate.  Ne putem aștepta la tentative masive de fraudare, prin urmare trebuie să fie investit mult în controlul civic al corectitudinii alegerilor. Insistența pe corectitudinea alegerilor trebuie începută din vreme, cu rol preventiv, și continuată indiferent de contrareacții până la deznodământ printr-o campanie activă, care va pregăti atmosfera și pentru alegerile viitoare din calendar. Autoritariștii lipsiți de scrupule trebuie opriți.