• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Virgil IORDACHE. Ce va conta cel mai mult la alegerile europarlamentare din acest an din România?
Virgil IORDACHE. Ce va conta cel mai mult la alegerile europarlamentare din acest an din România?
Home
Opinii

Virgil IORDACHE. Ce va conta cel mai mult la alegerile europarlamentare din acest an din România?

March 26th, 2019 [ Marginalia ] [ Marginalia ] Opinii comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Atunci când vorbim despre procese sociale răspunsul la o astfel de întrebare poate influența rezultatul evenimentului în discuție dacă e dat de o persoană cu influență socială mare sau dacă printr-un mecanism rapid de circulare a informației duce la influențarea unei mase mari de oameni. Ține de epistemologia acestui domeniu că astfel de fenomene au loc, ceea ce face foarte riscantă formularea unor opinii cu pretenții de cunoaștere.

Cu toate acestea se pot face două feluri de estimări oneste din partea celor care suntem în cunoștință de cauză, una descriptivă, cu limitele datele de fenomenul menționat mai sus, alta normativă, prin prisma valorilor pe care și le asumă cel care face estimarea și dă un răspuns. În realitatea textelor de cele mai multe ori planurile nu sunt abordate distinct, pentru că textele sunt adresate unui public larg pentru care o astfel de separare face perceperea mesajului textului mai dificilă. Având în vedere calitatea publicului Marginalia am ales explicitarea acestui mesaj tocmai pentru a încuraja o înțelegere a diferenței dintr cele două planuri, descrierea fenomenului social și influențarea deliberată a fenomenului social.

Pe planul descrierii fenomenului social și al identificării factorului determinant care va influența alegerile e nevoie de un aparat teoretic explicit, nici o discuție nu se poate face în afara clarificării presupozițiilor teoretice. În științele sociale se lucrează cu multe modele teoretice, de la celel pur individualiste la cele structuraliste holiste pentru care indivizii doar populează regularități preexistente care au propria lor dinamică istorică. Care este cela mai potrivit realității variază în funcție de tipul de proces luat în discuție și de scara acestor procese. Pentru instituțiile stabilizate pot fi potrivite și modelele structuraliste, pentru situația emergenței de noi instituții prin construcția lor socială modelele bazate pe populații de indivizi și organizații sunt mai potrivite.

Ceea ce este interesant științific în alegerile europarlamentare este situația că indivizii care votează încearcă să influențeze situația printr-o decizie care efecte asupra stării unor instituții de scară mult mai mare decât cea la care își duc viețile de obicei. În termenii unei teorii ierahice avem cel puțin patru niveluri ierarhice peste cel al oragnizației familiale personale (localitate, județ, țară, uniune europeană). De ce ar investi cineva încercând să modifice o situație la o distanță atât de mare decizională de viața sa ? De ce ar investi un țăran care împarte bălegar pe câmp undeva în România rurală în asta ? Aici intră în discuție factorii raționali și emoționali, din care teoria comunicării politice insistă doar pe cei emoționali și eventual o anume pseudoraționalitate. Va conta foarte mult claritatea mizei acestei investiții și dacă se poate raționalitatea ei, tipul de argument public care va fi vehiculat. Un cercetător obiectiv ar putea spunea că nimeni dintre agenții partinici nu deține tot adevărul, că în mesajele fiecăruia se pot decele elemente de raționalitate. Date fiind scara de timp scurtă până la alegeri și clivajele puternice sociale e nerezonabil să credem că se poate ajunge la o abordare rațională unitară care să mobilizeze la vot pe toate canalele ideologice.  Din contră, unul dintre agenții partinici are interese în demobilizare, ca să sufere o înfrângere cât mai mică. Va conta probabil rezultatul net al disputei publice pentru mobilizare și demobilizare.

Dat fiind specificul alegerilor disputa mobilizare –demobilizare poate fi influențată puternic și de la scară europeană, nu atât prin mesaje politice, cât mai ales prin măsuri concrete care să creeze percepția oamenilor că merită să se mobilizeze. Desemnarea doamnei Kovesi pentru funcția de procuror general european ar putea fi un astfel de eveniment. Din perspectiva alegerilor el are un caracter pur stochastic, fiind decuplate de procesul electoral propriu-zis. Indiferent de rezultat susținătorii mobilizării se pot gândi la măsuri care să capitalizeze acel rezultat în sensul mobilizării.

Orice alt eveniment vizibil care va sublinia importanța existenței instituțiilor europene pentru cătețenii României e de așteptată să aibă consecințe important, în special poate cele din zona securității naționale. Situația reală dintre UE și NATO și felul cum este ea comunicată public în contextul amenințărilor din zonă e posibil să conteze. Felul cum se va tranșa problema Brexitului și cum va fi comunicată în România este iarăși posibil să conteze pentru publicul informat. Dat fiind caracterul multivariat al cauzalității precelor sociale ne putem aștepta la o combinație de influențe în care să prevaleze unul sau altul în funcție de dinamica unor procese sociale sau chiar naturale independente de cele electoral. Arta influențării participării este probabil adaptarea la realitatea dinamică a evenimentelor în sensul folosirii lor sau atenuării influenței lor pentru scopurile politice asumate de fiecare partid aflat în competiție.

În ce privește discuția normativă explicită, ce trebuie să conteze la alegerile europarlamentare sunt de părere că trebuie să conteze responsabilitatea, interesul public al cetățenilor României formulat de o manieră realistă, fără idealizarea structurilor europene, dar arătând clar, explicit, rolul lor stabilizator pentru țara noastră și catalizator al unei modernizări fără subminarea tradițiilor specifice relevante local. Trebuie să conteze maturitatea politică a participanților exprimată și în calitatea prestației publice, decența intervențiilor, punctarea diferențelor fără desființarea competitorilor, etc. E clar că o parte din spectrul electoral nu va respecta o astfel de exigență, dar cu atât mai mult pentru partea civilizată a României trebuie să conteze să nu încerce câștigarea câtorva procente în plus coborând ștacheta comportamentelor. Interesul strategic al țării cere ca aceste alegeri să fie câștigate, dar nu oricum.

Situața politică de fapt mai sugerează că aceste alegeri trebuie să fie corecte, să nu fie fraudate.  Ne putem aștepta la tentative masive de fraudare, prin urmare trebuie să fie investit mult în controlul civic al corectitudinii alegerilor. Insistența pe corectitudinea alegerilor trebuie începută din vreme, cu rol preventiv, și continuată indiferent de contrareacții până la deznodământ printr-o campanie activă, care va pregăti atmosfera și pentru alegerile viitoare din calendar. Autoritariștii lipsiți de scrupule trebuie opriți.

 

  • Tags
  • alegeri
  • euro
  • europalarlamentare

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Adrian Niță. Nevoia de asumare a trecutului comunist
Previous article D.P. ALIGICĂ. Ce va conta cel mai mult la alegerile europarlamentare din acest an din România?
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Despre o anume modestie a fericirii
April 10th, 2021

Despre o anume modestie a fericirii

Daniel Uncu. Două constructe smintite
April 5th, 2021

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Pandemie, isterie şi politica prudenţei
March 31st, 2021

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
„De vita beata”, Seneca Cultură

„De vita beata”, Seneca

Apr 20th, 2021
Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale Cultură

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

Apr 19th, 2021
George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată Debate

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată

Apr 19th, 2021
Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică” Economie

Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică”

Apr 18th, 2021
André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă” Cultură

André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă”

Apr 18th, 2021
Destinul educației umaniste în Universitatea americană Cultura

Destinul educației umaniste în Universitatea americană

Apr 18th, 2021
Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020 Cultură

Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020

Apr 17th, 2021
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.