• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Virgil Iordache. Cercetarea filosofică din perspectivă creștină
Virgil Iordache. Cercetarea filosofică din perspectivă creștină
Home
ALTFEL

Virgil Iordache. Cercetarea filosofică din perspectivă creștină

May 29th, 2020 [ Marginalia ] [ Marginalia ] ALTFEL comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Prin cercetare filosoficā am putea înțelege explorarea proceselor gândirii, în realitatea lor ideaticā transmisā prin opere şi tradițiile gândirii. Gânditorul se apleacā asupra ideilor şi fenomenelor complexe de la un nivel superior lor, al rațiunii proprii şi acoperā cu metodā cât şi ce poate producând ceva. Inițierea unor noi tradiții o vād ca o actualizare a unui potențial existent în natura gândirii.

Ce diferā fațā de rațiunea creştinā sunt punctul din care se face observarea gândurilor şi obiectivul. La filosofie e descrierea şi creația din imediata apropiere, chiar şi când cuprinderea pare maximā. Eşti cu gândul, eventual chiar el (vocea internă de tipul 1 în figura 1). La creştin obiectivul e sesizarea folosului pentru un scop superior pe care îl cunoşti personal, dar nu l-ai formulat tu sau alt om. Eşti cu rațiunea între gânduri şi o gândire superioarā, o situare dinamicā, în care nu poți sta reflectând (vocea internă de tipul 2 în figura 2). Când reflectezi deja filosofezi. Orice instructaj e mai degrabā practic.

 

 

Organizarea implicită a unor componente specifice ontologiei minții din textele patristrice (reconstrucție).

 

Gândirea proprie, oricât de performantā, nu are nici un instrument sā te ducā în deschiderea creştinā, să te dizloce din rațiunea centrată pe eu în cea care observă eul dezlipindu-se firesc de el. Nu pare să existā filosofie creştinā în sens duhovnicesc propriu, dar existā filosofie fācutā în duh creştinesc, ca pe o activitate fireascā de explorare a potențialului gândirii omeneşti, lumeascā, aşa cum ai face pantofi sau cerceta natura, orice altceva din care se poate trāi. Ar putea fi şi o rucodelie în mānāstiri.

Filosofia permite un anumit nivel de luciditate cu privire la realitate, foarte folositor pentru acțiunea lumească (în termeni de gândire critică, înțelegere a presupozițiilor discursurilor regionale, a unui concept complex de coerență a cunoașterii umane). Luciditatea mai profundă a înțelegerii sensului întregii lumi și a corpurilor ei de cunoaștere vine numai prin desprinderea de nivelul filosofic de înțelegere [1] și nu depinde de deținerea instrumentelor de cunoaștere necesare pentru a practica filosofia.

 

Credința creştinā e compatibilā cu filosofia, la fel cum e cu ştiința modernā. Conflicte apar la explicarea lor pentru cei care nu ştiu pe viu una sau alta, sau nici una nici alta. Existā şi mici nişe cu obiective greşit formulate de ambele pārți (argumentarea existenței lui Dumnezeu – obiectiv inutil ca argumentarea existenței apei, sau respingerea acestor argumente, sau înțelegerea problemei creației termenilor teoretici din ştiințe – universul fizic, stringurile, speciile biologice, când ele sunt create de om prin teoriile ştiințifice, care nu asumā un realism naiv – dar cine ştie asta în afara filosofilor bine pregātiți ?). Există și obiective secundare, cum sunt celor asociate politicului, cu strategii de legitimare diferite din perspectivă filosofică și teologică [2].

Existā o tradiție a acestor false sau secundare probleme, marginalā cognitiv, dar centralā social prin cererea mare din partea maselor şi implicit a instituțiilor care vor sā le aibā aproape. E şi ceva bun în asta, mai bine detensionāri prin ritualul cārților şi contracārților decât prin arderi pe rug, defenestrāri sau fenomene Piteşti.

Intelectual situațiile de conflict sunt ceva interesant mai mult antropologic, nu profund filosofic sau teologic. Fenomenul e un caz particular al amestecārii fārā discernāmânt a vocabularelor regionale care au funcții specifice. Se pretinde unitate simplā, coerențā ca într-o limbā naturalā, acolo unde ea nu existā în mod natural. La fel se pretinde în ce priveşte vocabularele ştiințelor efective şi ale formelor lor instituționalizate în organizații sau reglementāri sectoriale, miza aici fiind acces la resurse şi putere.

O universitate are rolul sā descrie realist aceste fenomene pentru a pregāti o angajare avizatā şi responsabilā în viața profesionalā, nu un militantism pentru cauze de moment.

 

Note

 

[1] “Luciditatea absolutā” menționatā de dl. Voinescu în interviul despre Athos e peste tot, în pravila matinalā dacā i se dā omului zdrobirea inimii, la serviciu, în maşinā, în naturā, şi mai ales în fața manifestārii rāului când i te opui, oricât de slab, iar apoi ceri ajutor, neinsistând pe puterile proprii pentru cā ştii deja unde ajungi astfel. E îmbâcsitā de orice cāutare sistematicā a plācerii sau succesului, fie şi de mici tabieturi nefolositoare. Ataşamentul excesiv de Athos e o ancorā psihologicā. Un pelerinaj la moaşte prin Bucureşti poate avea aceeaşi funcție.

[2] Ecumenismul se află pe același plan cu ortodoxismul: soluții instituționale cu un anumit grad de teoretizare filosofică (rigoarea fiind ceva mai mare la ecumenism) la probleme politice. Ambele sunt pe un nivel existențial lumesc, viața duhovnicească fiind la alt nivel. Modul cum se raportează un credincios la cele două nu e cu nimic diferit de felul cum se raportează la orice alt fenomen politic lumesc. E nevoie totuși de mai mult discernământ și atenție decât în alte cazuri datorită consecințelor instituționale mai delicate pe care le au cele două asupra însăși funcționării instituționale a Bisericii, în special relația la vârf dintre Biserică și stat. În timp ce pentru ierarhi e necesară o asumare de facto a uneia sau alteia, simplul credincios nu are nici o astfel de obligație. Preferințele de acest fel ale clerului sunt o greutate a dumnealor, pe care au ales-o liber intrând în condițiile instituționale în care operează.

 

Text trimis simultan platformelor Contributors și Marginalia

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Dănuț Jemna. Gustul libertății
Previous article Martin S. Martin. STATELE UNITE, CU BUNE, CU RELE... Anarhie la Minneapolis
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Un naș cu inima cât un tren
April 12th, 2021

Un naș cu inima cât un tren

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul
April 5th, 2021

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020
March 31st, 2021

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
„De vita beata”, Seneca Cultură

„De vita beata”, Seneca

Apr 20th, 2021
Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale Cultură

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

Apr 19th, 2021
George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată Debate

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată

Apr 19th, 2021
Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică” Economie

Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică”

Apr 18th, 2021
André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă” Cultură

André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă”

Apr 18th, 2021
Destinul educației umaniste în Universitatea americană Cultura

Destinul educației umaniste în Universitatea americană

Apr 18th, 2021
Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020 Cultură

Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020

Apr 17th, 2021
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.