• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Virgil Iordache. Despre Bucurie, sau capitalismul ca joc
Virgil Iordache. Despre Bucurie, sau capitalismul ca joc
Home
ALTFEL

Virgil Iordache. Despre Bucurie, sau capitalismul ca joc

January 6th, 2019 [ Marginalia ] [ Marginalia ] ALTFEL comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Deși este mereu a unei persoane, bucuria e mereu un dar al altei persoane. Nici un om nu se poate bucura pe sine, doar o anume ființă se poate bucura pe sine. Ființa care se poate bucura pe sine are mai multe persoane, iar bucuria e posibilă prin daruri reciproce între ele, prin dragoste. Când spunem că omul este după chipul și asemănarea unei astfel de ființe spunem că omul este om doar în relație cu alte persoane, cu alți oameni și cu persoanele acelei ființe.

Acesta nu este un model teoretic, e un model practic, e ceva de urmat [1]. Bucuria vine efectiv numai și numai pe această cale. Starea firească a omului este bucuria deplină, totală, unii oameni numesc asta a fi în comuniune. A fi în comuniune nu înseamnă a te identifica prin apartenența la un grup. Grupurile sunt realități nepersonale. Un grup de bacterii, un grup de corpuri oarecare. Reprezentările de felul celor cu privire la grupuri, popoare, națiuni sunt reprezentări teoretice. Orice reprezentare teoretică este instrumentală pentru ceva, nu este direct practică. Grupurile sunt instrumentate ca mijloace pentru interesele unor oameni. Comuniunea nu este mijloc pentru ceva.

Diferența dintre relațiile dintr-un grup și cele din comuniunea de persoane e următoarea: în grup relațiile sunt de schimb reciproc, în comuniune relațiile sunt de dar reciproc. Relația de schimb este organizată de o raționalitate locală, a eficienței, relația de dar e organizată de rațiune, a eficacității la scara întregii vieți. Darurile nu sunt mijloace în măsura în care sunt daruri.

Cine crede că este parte dintr-un grup și nimic mai mult nu poate avea un proiect de viață ca întreg, ci viața îi este un mediu nestructurat (ca dar neconștientizat) pentru proiecte de scară mai mică decât viața însăși. Din perspectiva viețuirii în acest fel darurile sunt suspecte, ele reflectă o stare de inferioritate a celui care primește. Cine nu știe că stă într-un dar are un complex fundamental de inferioritate. Întreaga structură socială de roluri și statusuri are în spate un astfel de mod de a gândi și a fi, limitat, instituit în comun din interese, desprins de comuniune în mod parțial sau în mod absolut, în căutarea unei superiorități. Dacă nu se observă că această structură e inferioară ontologic, un fel de joc în raport cu realitatea autentică a comuniunii la scara vieții ca întreg, structura socială poate să pară nedreaptă. Dar un joc nu e niciodată nedrept, e doar un joc. Orice joc se joacă cu seriozitate și responsabilitate, dar nu e mai mult decât un joc.

Există un capitalism parțial desprins de comuniune și unul absolut desprins de comuniune. Cu cât desprinderea e mai mare, cu atât bucuria e mai rară în acea societate, iar jocul e luat mai în serios până la a crede că el e tot ce există, că el e referința. Când jocul devine pentru om tot ce există nedreptatea aparentă a rezultatului lui devine frapantă și se cere, zic unii, îndreptată. Socialismul este rezultatul unei astfel de situații, al acțiunii unor oameni care caută bucuria exclusiv în afara comuniunii, o căutare fără sens, pentru că nimeni nu o poate obține în acest fel, o căutare a unor oameni orbi în sensul că nu văd mediul propriei vieți în care se află, nu se ridică la perspectiva asupra lui. Nimeni nu se poate ridica la o astfel de perspectivă fără să fie ridicat de cineva ca dar și nu poți da nimic în schimb pentru așa ceva. Poți cel mult să îți apropriezi perspectiva, să o întemeiezi în tine și să o livrezi ca un sistem filozofic, cu costul că pierzi bucuria.

Nu poate exista piață liberă fără conștientizarea faptului că succesul în competiție nu este unul de viață și de moarte, final, total, că meritul nu este decât ceva contextual, că ierarhiile rezultate nu sunt decât locale și nu ale oamenilor ca întreg, ca persoane. Nu poate exista o piață liberă dacă e nu e privită cumva ca joc, secund în raport cu altceva mult mai important. Scufundarea totală în joc duce la trișare, la corupție, la distorsionarea pieții. Capitalismul cu funcționalitate optimă e cel în care competiționează local persoane aflate în comuniune la alt nivel, al vieții ca întreg. Capitalismul în care competiționează agenți economici, indivizi maximizatori de utilitate, este drumul spre socialism, este o proiecție a unor modele științifice parțiale asupra unei realități umane mult mai profunde, o proiecție făcută de oameni care nu au înțeles despre ce e vorba datorită absenței perspectivei.

Idolatrizarea științei are drept rezultat multiplicarea unui anumit model asupra a ce este omul în mințile oamenilor și consecințe sociale și economice. Problema nu este că se distruge capitalismul și bunăstarea, se poate trăi la fel de bine în simplitate, un oraș nu e cu nimic superior unui sat, iar un sat cu nimic unei peșteri, e doar altfel de joc, problema este că se pierde bucuria.

Dacă este ceva trist în fața prostiei, incompetenței, lăcomiei și hoției celor care conduc acum țara noastră nu este faptul că acestea ne fac mai săraci, sau că ne fac de râs în fața lumii întregi, ci faptul că acești oameni nu sunt și nu pot fi niciodată bucuroși.

E greu de înțeles de ce le-a luat Dumnezeu mințile, dar la drept vorbind nici nu e treaba noastră. Dumnezeu ia mințile foarte multor altor oameni în scopuri care nu ne privesc și asupra cărora nu are nici un rost să ne întrebăm. Tot ce e de făcut e să îi dăm jos de unde sunt fără discuții, la prima ocazie.

 

Pace și bucurie !

 

[1] Când devine un model teoretic teologia devine una academică, desprinsă de îndumnezeire, o activitate oarecare, lumească, de nișă. Din perspectivă filozofică un astfel de model e obținut din relatările evanghelice prin inferență la cea mai bună explicație. O astfel de atitudine asupra teologiei este și ea o cauză a apariției socialismului.

  • Tags
  • bucurie
  • dar
  • joc

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Martin S.Martin. (I)Migrația internă și demografia alegerilor
Previous article Tudorel Urian Noua față a președintelui Iohannis
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Alin Vara. Christus Victor O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  VI. Descendit ad inferos
April 21st, 2021

Alin Vara. Christus Victor O explorare a sensului morții lui Isus Hristos VI. Descendit ad inferos

Un naș cu inima cât un tren
April 12th, 2021

Un naș cu inima cât un tren

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul
April 5th, 2021

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Câteva fragmente din ,,Despre libertatea alegerii”, de Anselm de Canterbury Cultură

Câteva fragmente din ,,Despre libertatea alegerii”, de Anselm de Canterbury

Apr 22nd, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Storge Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Storge

Apr 22nd, 2021
Lampa memoriei – fragmente după John Ruskin Cultură

Lampa memoriei – fragmente după John Ruskin

Apr 21st, 2021
Pandemia Covid între știință și politică Debate

Pandemia Covid între știință și politică

Apr 21st, 2021
Alin Vara. Christus Victor O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  VI. Descendit ad inferos ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor O explorare a sensului morții lui Isus Hristos VI. Descendit ad inferos

Apr 21st, 2021
„De vita beata”, Seneca Cultură

„De vita beata”, Seneca

Apr 20th, 2021
Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale Cultură

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

Apr 19th, 2021
George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată Debate

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată

Apr 19th, 2021
Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică” Economie

Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică”

Apr 18th, 2021
André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă” Cultură

André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă”

Apr 18th, 2021
Destinul educației umaniste în Universitatea americană Cultura

Destinul educației umaniste în Universitatea americană

Apr 18th, 2021
Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020 Cultură

Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020

Apr 17th, 2021
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.