• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Virgil Iordache. Despre Bucurie, sau capitalismul ca joc
Virgil Iordache. Despre Bucurie, sau capitalismul ca joc
Home
ALTFEL

Virgil Iordache. Despre Bucurie, sau capitalismul ca joc

January 6th, 2019 [ Marginalia ] [ Marginalia ] ALTFEL comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Deși este mereu a unei persoane, bucuria e mereu un dar al altei persoane. Nici un om nu se poate bucura pe sine, doar o anume ființă se poate bucura pe sine. Ființa care se poate bucura pe sine are mai multe persoane, iar bucuria e posibilă prin daruri reciproce între ele, prin dragoste. Când spunem că omul este după chipul și asemănarea unei astfel de ființe spunem că omul este om doar în relație cu alte persoane, cu alți oameni și cu persoanele acelei ființe.

Acesta nu este un model teoretic, e un model practic, e ceva de urmat [1]. Bucuria vine efectiv numai și numai pe această cale. Starea firească a omului este bucuria deplină, totală, unii oameni numesc asta a fi în comuniune. A fi în comuniune nu înseamnă a te identifica prin apartenența la un grup. Grupurile sunt realități nepersonale. Un grup de bacterii, un grup de corpuri oarecare. Reprezentările de felul celor cu privire la grupuri, popoare, națiuni sunt reprezentări teoretice. Orice reprezentare teoretică este instrumentală pentru ceva, nu este direct practică. Grupurile sunt instrumentate ca mijloace pentru interesele unor oameni. Comuniunea nu este mijloc pentru ceva.

Diferența dintre relațiile dintr-un grup și cele din comuniunea de persoane e următoarea: în grup relațiile sunt de schimb reciproc, în comuniune relațiile sunt de dar reciproc. Relația de schimb este organizată de o raționalitate locală, a eficienței, relația de dar e organizată de rațiune, a eficacității la scara întregii vieți. Darurile nu sunt mijloace în măsura în care sunt daruri.

Cine crede că este parte dintr-un grup și nimic mai mult nu poate avea un proiect de viață ca întreg, ci viața îi este un mediu nestructurat (ca dar neconștientizat) pentru proiecte de scară mai mică decât viața însăși. Din perspectiva viețuirii în acest fel darurile sunt suspecte, ele reflectă o stare de inferioritate a celui care primește. Cine nu știe că stă într-un dar are un complex fundamental de inferioritate. Întreaga structură socială de roluri și statusuri are în spate un astfel de mod de a gândi și a fi, limitat, instituit în comun din interese, desprins de comuniune în mod parțial sau în mod absolut, în căutarea unei superiorități. Dacă nu se observă că această structură e inferioară ontologic, un fel de joc în raport cu realitatea autentică a comuniunii la scara vieții ca întreg, structura socială poate să pară nedreaptă. Dar un joc nu e niciodată nedrept, e doar un joc. Orice joc se joacă cu seriozitate și responsabilitate, dar nu e mai mult decât un joc.

Există un capitalism parțial desprins de comuniune și unul absolut desprins de comuniune. Cu cât desprinderea e mai mare, cu atât bucuria e mai rară în acea societate, iar jocul e luat mai în serios până la a crede că el e tot ce există, că el e referința. Când jocul devine pentru om tot ce există nedreptatea aparentă a rezultatului lui devine frapantă și se cere, zic unii, îndreptată. Socialismul este rezultatul unei astfel de situații, al acțiunii unor oameni care caută bucuria exclusiv în afara comuniunii, o căutare fără sens, pentru că nimeni nu o poate obține în acest fel, o căutare a unor oameni orbi în sensul că nu văd mediul propriei vieți în care se află, nu se ridică la perspectiva asupra lui. Nimeni nu se poate ridica la o astfel de perspectivă fără să fie ridicat de cineva ca dar și nu poți da nimic în schimb pentru așa ceva. Poți cel mult să îți apropriezi perspectiva, să o întemeiezi în tine și să o livrezi ca un sistem filozofic, cu costul că pierzi bucuria.

Nu poate exista piață liberă fără conștientizarea faptului că succesul în competiție nu este unul de viață și de moarte, final, total, că meritul nu este decât ceva contextual, că ierarhiile rezultate nu sunt decât locale și nu ale oamenilor ca întreg, ca persoane. Nu poate exista o piață liberă dacă e nu e privită cumva ca joc, secund în raport cu altceva mult mai important. Scufundarea totală în joc duce la trișare, la corupție, la distorsionarea pieții. Capitalismul cu funcționalitate optimă e cel în care competiționează local persoane aflate în comuniune la alt nivel, al vieții ca întreg. Capitalismul în care competiționează agenți economici, indivizi maximizatori de utilitate, este drumul spre socialism, este o proiecție a unor modele științifice parțiale asupra unei realități umane mult mai profunde, o proiecție făcută de oameni care nu au înțeles despre ce e vorba datorită absenței perspectivei.

Idolatrizarea științei are drept rezultat multiplicarea unui anumit model asupra a ce este omul în mințile oamenilor și consecințe sociale și economice. Problema nu este că se distruge capitalismul și bunăstarea, se poate trăi la fel de bine în simplitate, un oraș nu e cu nimic superior unui sat, iar un sat cu nimic unei peșteri, e doar altfel de joc, problema este că se pierde bucuria.

Dacă este ceva trist în fața prostiei, incompetenței, lăcomiei și hoției celor care conduc acum țara noastră nu este faptul că acestea ne fac mai săraci, sau că ne fac de râs în fața lumii întregi, ci faptul că acești oameni nu sunt și nu pot fi niciodată bucuroși.

E greu de înțeles de ce le-a luat Dumnezeu mințile, dar la drept vorbind nici nu e treaba noastră. Dumnezeu ia mințile foarte multor altor oameni în scopuri care nu ne privesc și asupra cărora nu are nici un rost să ne întrebăm. Tot ce e de făcut e să îi dăm jos de unde sunt fără discuții, la prima ocazie.

 

Pace și bucurie !

 

[1] Când devine un model teoretic teologia devine una academică, desprinsă de îndumnezeire, o activitate oarecare, lumească, de nișă. Din perspectivă filozofică un astfel de model e obținut din relatările evanghelice prin inferență la cea mai bună explicație. O astfel de atitudine asupra teologiei este și ea o cauză a apariției socialismului.

  • Tags
  • bucurie
  • dar
  • joc

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Martin S.Martin. (I)Migrația internă și demografia alegerilor
Previous article Robert G. Ciobanu: Cum nu există „dincolo de bine și rău”, nu există nici „dincolo de dreapta și stânga”
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

M. Cincea. Interviu Ladislau Roth, supravieţuitor al lagărelor naziste: „Pierderea mamei, la Auschwitz, mă urmăreşte toată viaţa”
January 27th, 2021

M. Cincea. Interviu Ladislau Roth, supravieţuitor al lagărelor naziste: „Pierderea mamei, la Auschwitz, mă urmăreşte toată viaţa”

Silviu Man. TEHNOCALIPSA DUPĂ ELON ŞI ALTE CÂTEVA PROFEŢII „SECULARE”
January 22nd, 2021

Silviu Man. TEHNOCALIPSA DUPĂ ELON ŞI ALTE CÂTEVA PROFEŢII „SECULARE”

P. J. Proudhon: A fi guvernat
January 22nd, 2021

P. J. Proudhon: A fi guvernat

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
M. Cincea. Interviu Ladislau Roth, supravieţuitor al lagărelor naziste: „Pierderea mamei, la Auschwitz, mă urmăreşte toată viaţa” ALTFEL

M. Cincea. Interviu Ladislau Roth, supravieţuitor al lagărelor naziste: „Pierderea mamei, la Auschwitz, mă urmăreşte toată viaţa”

Jan 27th, 2021
Ioan T. Morar. Titania sau cînd viața bate parodia Debate

Ioan T. Morar. Titania sau cînd viața bate parodia

Jan 27th, 2021
Dreptul la frumos Cultură

Dreptul la frumos

Jan 27th, 2021
Persistența scolasticii Cultură

Persistența scolasticii

Jan 26th, 2021
Fragment din Immanuel Kant, „Spre pacea eternă. Un proiect filosofic” Cultură

Fragment din Immanuel Kant, „Spre pacea eternă. Un proiect filosofic”

Jan 26th, 2021
Ortodoxia ca factor geopolitic în contextul provocărilor modernității Cultură

Ortodoxia ca factor geopolitic în contextul provocărilor modernității

Jan 26th, 2021
Cristian Pătrășconiu. 33 de motive pentru a (re) citi Omul recent Cultura

Cristian Pătrășconiu. 33 de motive pentru a (re) citi Omul recent

Jan 26th, 2021
Lupta pana la capat: Te astepti sa fie vorba de unitati de elita. Nu este adevarat... Istorie

Lupta pana la capat: Te astepti sa fie vorba de unitati de elita. Nu este adevarat...

Jan 26th, 2021
Bogdan Glăvan. Frica este irațională Debate

Bogdan Glăvan. Frica este irațională

Jan 25th, 2021
Virgil Iordache. Fapte în Adevăr. Note de lectură la ”Maladia ideologiei şi terapia Adevărului” Debate

Virgil Iordache. Fapte în Adevăr. Note de lectură la ”Maladia ideologiei şi terapia Adevărului”

Jan 25th, 2021
Pe Disney+, copiii nu mai pot urmări „Peter Pan” sau „Pisicile aristocrate” pentru a nu se expune „modurilor de reprezentare învechite sau peiorative ale minorităților” Cultură

Pe Disney+, copiii nu mai pot urmări „Peter Pan” sau „Pisicile aristocrate” pentru a nu se expune „modurilor de reprezentare învechite sau peiorative ale minorităților”

Jan 25th, 2021
Ne distruge tehnologia din ziua de azi memoria? Debate

Ne distruge tehnologia din ziua de azi memoria?

Jan 25th, 2021
Alexandru Călinescu: Artele la control Cultură

Alexandru Călinescu: Artele la control

Jan 25th, 2021
Pe marginea unei provocări formulate de domnul Teodor Baconschi. Este teoria critică calea României către tradiția occidentală? Debate

Pe marginea unei provocări formulate de domnul Teodor Baconschi. Este teoria critică calea României către tradiția occidentală?

Jan 25th, 2021
O teorie: Pana sa-i mintim si manipulam pe altii, ne auto-mintim si auto-manipulam... Focus

O teorie: Pana sa-i mintim si manipulam pe altii, ne auto-mintim si auto-manipulam...

Jan 25th, 2021
Câteva fragmente din „Teoria râsului”, de Henri Bergson Filozofie

Câteva fragmente din „Teoria râsului”, de Henri Bergson

Jan 24th, 2021
„Middlemarch” & raţiunile inimii Cultură

„Middlemarch” & raţiunile inimii

Jan 24th, 2021
Despre schimbare doar de dragul schimbării Educație

Despre schimbare doar de dragul schimbării

Jan 24th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Alain Juppé. Patru decenii de loialitate. Partea II Debate

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Alain Juppé. Patru decenii de loialitate. Partea II

Jan 24th, 2021
Daniel Uncu. Până când vom rezista ? Debate

Daniel Uncu. Până când vom rezista ?

Jan 24th, 2021
D. P. Aligica: Neototalitarianismul contemporan vizeaza libertatea de expresie; in absenta ei, votarea nu-i incurca si va fi mentinuta... Filozofie politică

D. P. Aligica: Neototalitarianismul contemporan vizeaza libertatea de expresie; in absenta ei, votarea nu-i incurca si va fi mentinuta...

Jan 24th, 2021
Christina Zarifopol-Illias: Alte povesti ale doamnelor si domnilor din Bucuresti: "Strada Palade 23" Societate

Christina Zarifopol-Illias: Alte povesti ale doamnelor si domnilor din Bucuresti: "Strada Palade 23"

Jan 23rd, 2021
Cetățeanul dependent Societate

Cetățeanul dependent

Jan 23rd, 2021
Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea I) Cultură

Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea I)

Jan 23rd, 2021
C. A. Rosetti: A cugeta este a urzi. Ca sa fiu urzitor trebuie sa fiu liber.... Istoria ideilor

C. A. Rosetti: A cugeta este a urzi. Ca sa fiu urzitor trebuie sa fiu liber....

Jan 23rd, 2021
I. D. Sîrbu: Pe pielea lor se va vedea cat de lasi, milogi, concesivi si tradatori pot sa fie fiii liberalismului si nepotii declaratiei drepturilor omului... Literatură

I. D. Sîrbu: Pe pielea lor se va vedea cat de lasi, milogi, concesivi si tradatori pot sa fie fiii liberalismului si nepotii declaratiei drepturilor omului...

Jan 23rd, 2021
Calea mai puțin bătătorită a lui Clarence Thomas Politică

Calea mai puțin bătătorită a lui Clarence Thomas

Jan 22nd, 2021
Florin Cojocariu: Ce se întâmplă acum in SUA e cu totul ieșit din comun Politică

Florin Cojocariu: Ce se întâmplă acum in SUA e cu totul ieșit din comun

Jan 22nd, 2021
Czesław Miłosz: „Ținutul Ulro”. Fragmente Cultură

Czesław Miłosz: „Ținutul Ulro”. Fragmente

Jan 22nd, 2021
„Civilizația” lui Kenneth Clark după 50 de ani Cultură

„Civilizația” lui Kenneth Clark după 50 de ani

Jan 22nd, 2021
Episcopul Ignatie al Hușilor. O mică persiflare (conservatoare) Opinii

Episcopul Ignatie al Hușilor. O mică persiflare (conservatoare)

Jan 22nd, 2021
Bogdan Călinescu. A gândi liber Debate

Bogdan Călinescu. A gândi liber

Jan 22nd, 2021
O imagine. Două coloane. Despre violențele din Statele Unite Politică

O imagine. Două coloane. Despre violențele din Statele Unite

Jan 22nd, 2021
Silviu Man. TEHNOCALIPSA DUPĂ ELON ŞI ALTE CÂTEVA PROFEŢII „SECULARE” ALTFEL

Silviu Man. TEHNOCALIPSA DUPĂ ELON ŞI ALTE CÂTEVA PROFEŢII „SECULARE”

Jan 22nd, 2021
P. J. Proudhon: A fi guvernat ALTFEL

P. J. Proudhon: A fi guvernat

Jan 22nd, 2021
Dragos Paul Aligica. Noi nu am avut de ales: A fost simplu. Generatia urmatoare insa are... Educație

Dragos Paul Aligica. Noi nu am avut de ales: A fost simplu. Generatia urmatoare insa are...

Jan 22nd, 2021
Rețeaua – cea mai recentă utopie Debate

Rețeaua – cea mai recentă utopie

Jan 21st, 2021
Boemul și revoluționarul Cultură

Boemul și revoluționarul

Jan 21st, 2021
Alexandru Lăzescu. Riscuri și costuri pandemice Opinii

Alexandru Lăzescu. Riscuri și costuri pandemice

Jan 21st, 2021
Bogdan Călinescu. Despre Trump, cu luciditate și obiectivitate Opinii

Bogdan Călinescu. Despre Trump, cu luciditate și obiectivitate

Jan 21st, 2021
Melania Cincea. Dandy mârâind la „câinele alfa” Opinii

Melania Cincea. Dandy mârâind la „câinele alfa”

Jan 21st, 2021
Marcela Țușcă: "Aici prezintă Domnul Țușcă Petrică" Istorie

Marcela Țușcă: "Aici prezintă Domnul Țușcă Petrică"

Jan 21st, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.