• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Virgil Iordache. Despre ce vorbim în știința și credința românească ?
Virgil Iordache. Despre ce vorbim în știința și credința românească ?
Home
ALTFEL

Virgil Iordache. Despre ce vorbim în știința și credința românească ?

October 15th, 2018 [ Marginalia ] [ Marginalia ] ALTFEL comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Zilele trecute am dat consultații unei studente cu o inteligență excepțională, în top 5% din anul dânsei, an terminal. Deși absolvise cu succes cursul de scriere și documentare academică nu cunoștea diferența dintre o revistă științifică de specialitate și un articol științific de specialitate. În oglindă cu această situație pot vedea persoane care botează și cunună frecvent și nu cunosc Crezul, fără să mai discutăm de înțelesul fiecărui aliniat. Toți sunt victime ale profesorilor și preoților neserioși.

Vara aceasta am ajuns prin Grecia și apropo de cele de mai sus aș vrea să relatez două experiențe.

Prima e legată de participarea la o slujbă într-o biserică în care intrasem doar pentru o binecuvântare și s-a nimerit să fie puțin înaintea vecerniei. Preotul s-a bucurat și m-a invitat să iau loc, m-am așezat în spate. Nu, zice, treceți în față, m-am dus mai în față. Nu zice, treceți la strană. M-am dus deși nu îmi era clar ce să fac acolo, toată slujba fiind în grecește. La un moment dat un domn a venit și mi-a zis: părintele dorește să spuneți dvs Crezul, în română. A fost un șoc pe moment și primul examen dat de când particip la viața Bisericii. După slujbă aceeași persoană mi-a precizat că era cineva care înțelege românește. La Sf. Munte ceva mai târziu am observat aceeași selectivitate fermă a celor acceptați la împărtășire, după câteva întrebări sau provocări, deși aveau binecuvântare de la duhovnicii lor din țară.

A doua experiență e legată de lumea academică, dintr-o mică universitate. Dușmăniile și torpilările păreau la fel ca într-o universitate din România, totul însă mergea până la performanța în rezultate. Nimeni nu își propunea să facă ceva care să distrugă prestigiul universității, să îi scadă producția științifică sau să afecteze studenții. Nu am auzit de distrus experimente, sabotat sau furat aparate, raportat date false, rezultate inexistente, ș.a.m.d.

Nu are rost să fac o documentare exhaustivă pornind de la cele două situații relatate. Se poate face foarte ușor pornind de la informațiile din media. Oricine se ocupă cu viața academică sau cu evenimente religioase deturnate spre o funcție stric socială le poate constata.

România și Grecia sunt două țări cu populații ortodoxe. Numărul de copii născuți în afara căsătoriilor  (civile) e mult mai mare în România decât în Grecia, care se află la un nivel comparabil cu Polonia și Italia. Banii din bugetul de cercetare pentru care nu se produce nimic în cercetarea românească sunt procentual mult mai mulți decât cei din Grecia, unde competiția este ca să iei bani și să produci ceva, în timp ce la noi e să iei bani și pentru foarte mulți să nu faci, dacă se poate, mai nimic cu ei. Rezultatul e că la noi protestele la tăierea bugetelor sunt ca și inexistente, oamenii fiind cu musca pe căciulă.

Dorința de a reprezenta ceva ca țară pe plan internațional e la cote mari în Grecia, în timp ce în România stăm cu capul sub pătură în reverii compensatorii. Nimic nu deranjează mai mult aici decât să te ocupi cu seriozitate de ceea ce ai zis că te ocupi pe plan profesional sau personal. Până la un punct declanșează agresivități, iar dincolo de acesta doar ură și invidie.

În timp ce la greci ateii fost comuniști din universități își văd de treaba lor și credincioșii de a lor, fără discuții pe astfel de probleme care să afecteze cercetarea și studenții, la noi discuțiile de acest gen sunt la mare prețuire, probabil ca să mascheze lipsa de productivitate profesională.

Lipsa de seriozitate ne facem să căutăm bârna din ochii celuilalt.

Cine nu participă la viața Bisericii n-are cum să vadă cu ochi liberi nuanțele poziționărilor și să înțeleagă semnificație evenimentelor de ansamblu. Una e poziția de comunicare pe Doxologia, alta e pe Basilica, iar ca să știi de ce trebuie să te duci puțin în urmă la ultimele alegeri la vârf și să ții seamă și de specificul zonal (și ce zonă !) vs. național. Consecințele pentru viitor decurg imediat.

E la fel cum cine nu face biologie nu poate pricepe nimic din diferențele dintre teoria mendeliană a genelor, cea moleculară și evoluția celei din urmă către o abordare funcțională cu ierarhii de control azi. Cât despre cauzele evoluției și diversitatea rezultatelor din fiecare mod de abordare doar un cercetător serios poate spune ceva.

Cu toate acestea, credincioși care habar n-au de știință se exprimă cu privire la rezultatele ei, iar  atei pentru care Liturghia e echivalentul unui spectacol de teatru mai interactiv se exprimă despre moaște, îngenunchere, etc.

Genetica și biologia dezvoltării își văd de progresul cunoașterii cu sau fără România. La fel și viața creștină de progresul duhovnicesc al credincioșilor. Din ce văd contribuția noastră e mai mare la viața creștină,ceea ce mă bucură, potențialul în știință fiind călcat în picioare, ceea ce nu mă bucură. Cauza diferenței nu e mai multa atenție pentru Biserică decât pentru știință, ci faptul că sfințirea vieții e deschisă oricui, în timp ce pentru știință sunt necesare niște calități native adecvate acestui domeniu, nu e pentru oricine. Performanța și meritul sunt indezirabile în România în orice domeniu al vieții, dar efectele sunt mai dezastruoase în știință. Știința are mai mult de suferit din lipsa de seriozitate decât Biserica.

Nu văd altă cale de schimbare a situație decât seriozitatea asumată personal, cu orice costuri. De la politici publice sau organizaționale am așteptări nule, pentru că ele funcționează doar când oamenii sunt serioși, guvernanți sau manageri și cetățeni sau angajați la un loc.

 

  • Tags
  • Q
  • religie
  • știință

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Newsweek. Mircea Mihăieș - interviu
Previous article Cristian Pătrășconiu. Comicul Ion Iliescu
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Un naș cu inima cât un tren
April 12th, 2021

Un naș cu inima cât un tren

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul
April 5th, 2021

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020
March 31st, 2021

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România? Cultură

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Apr 1st, 2021
De ce au muzicienii nevoie de filozofie Cultură

De ce au muzicienii nevoie de filozofie

Apr 1st, 2021
Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell Cultură

Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell

Mar 31st, 2021
Este renașterea cazuisticii despre cazuistică? Filozofie

Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?

Mar 31st, 2021
Pandemie, isterie şi politica prudenţei Opinii

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Mar 31st, 2021
Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020 ALTFEL

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Mar 31st, 2021
Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă Artă

Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă

Mar 30th, 2021
Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice Debate

Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice

Mar 30th, 2021
Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse Literatură

Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse

Mar 29th, 2021
Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor Debate

Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor

Mar 29th, 2021
Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul ALTFEL

Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul

Mar 29th, 2021
Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism Opinii

Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism

Mar 29th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.