• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Virgil Iordache. Două feluri de a fi procapitalist: câteva observații practice
Virgil Iordache. Două feluri de a fi procapitalist: câteva observații practice
Home
Debate

Virgil Iordache. Două feluri de a fi procapitalist: câteva observații practice

June 18th, 2020 [ Marginalia ] [ Marginalia ] Debate comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Cele două feluri de a fi procapitalist ar putea fi următoarele:

  1. să pui în practică și dacă e cazul să aperi efectiv principiile, libertățile, drepturile și obligațiile care susțin funcționarea acestui mod de viață  prin propria ta viață zi cu zi
  2. să arăți care sunt procesele sociale inevitabile care duc în mod inerent la scară socială la un astel de mod de viață

Cele două pot fi practicate de aceeași persoană, însă de la un om de știință se așteaptă și construirea structurii conceptuale de sprijin de la punctul 2. Este ce a făcut F. A. Hayek. Dacă adăugăm și constrângerea unuii mod de viață creștin de punctul 1 nu se face caz, exceptând când devii politician, și relevant devine punctul 2, care poate alimenta discuții de folos pe piața ideilor.

Putem sesiza în general și în disputa actuală de pe agenda publică româneacă aproape numai primul fel (punctul 1), și extrem de rar punctul 2. O primă observație practică e că e nevoie de o dezvoltare mult mai intensă a punctului 2 pentru a “ocupa centrul”. Fără strategie și bună înțelegere a fenomenelor nu se poate ocupa centrul.

Chestiunea corectitudinii politice din pespectivă evolutivă

Hayek a fost bine receptat în Japonia, pentru că oferea tipul de teorie care arăta valoarea tradițiilor, de care japonezii sunt foarte atașați. Cu dezvoltări teoretice programul său de cercetare poate fi de folos și României.

Instituționalismul pe linia North-Ostrom are în opinia mea o valoarea limitată pentru România, întrucât proiectează valorile în schema utilitaristă, eventual acomodând ce nu intră direct prin conceptul de “bounded rationality” și tot ce s-a dezvoltat de aici. Hayek e mult mai general, valorile sunt trăsături grupale culturale, din care cele relevante direct economic sunt numai unele.

În chestiunea stabilității valorilor constructivismul raționalist operează numai cu opoziția valori eterne vs valori construite prin discurs public. Acesta e punctul cheie unde poate fi invalidat științific, folosind cunoașterea din domeniile mai tari ale științelor mediului. Nu e nevoie de valori de eterne pentru a explica importanța valorilor tradiționale, nu e nevoie de teologie în discursul științific. E suficient conceptul strict științific de scară spațială, temporală, socială a proceselor care susțin valorile prin internalizare și externalizare permanentă și alte mecanisme sociale derivate (capital simbolic, practici stabilizate evolutiv, etc). Procesele de la o scară țintă depin de condițiile de graniță ale proceselor de scară mai mare și mai mică. Primele pot fi modelate ca niște constante la scara procesului țintă (cea mai simplă cale de downscaling), celelalte pot fi modelate stochastic la scara procesului țintă (cea mai simplă cale de up-scaling). Alte variante mai elaborate sunt posibile.

Fundamentarea academică a corectitudinii politice nu are nici un fel de viitor, va fi deselectată cognitiv mai devreme sau mai târziu, fără ca prin asta studierea aspectelor de gen să dispară complet, pentru că ele însele suprind o realitate umană, vor reveni în matca lor firească, de nișă, așa cum teoriile unificării din fizică au revenit în matca lor după ce lumea s-a lămurit că promisiunile inițiale era mult supralicitate.

La o scară de timp scurtă din perspectiva teoriei succesiunii ecologice și proceselor evolutive nu se poate opri ideologizarea universitāților în sensul corectitudinii politice, deoarece funcționarea unui sistem schimbā condițiile de mediu selectiv în care lucreazā acel sistem şi sunt avantajate alte trāsāturi.  Corectitudinea politicā e bine adaptatā la realitatea societāților prospere capitaliste, satisface niște preferințe ale celor care o adoptă.

 

Pe de altă parte:

  • nu e adaptatā să supraviețuisca (în sensul unor trăsături funcționale ale indvizilor și organizațiilor) în societāți incipiente ca a noastrā. Aici trāieşte exclusiv în bule de mediu academice pe banii celor la care nu e adaptatā şi cu legitimare ştiințificā de unde e adaptatā, la care se adaugă mici mișcări sociale mimetice în raport cu ce există în occident.
  • la sursa ei occidentală corectitudinea politică a schimbat deja ea însāşi condițiile de mediu cātre altceva. Nu va mai trāi mult, la scara istorică de timp, nu are nici o relevanțā succesul ei trecut, mediul e în schimbare, reacțiile la ea sunt suficient de puternice ca să nu mai poată exista condiții favorabile pentru dezvoltare. Nu putem şti principial ce va urma după corectitudinea politică, așa cum nu putem şti ce specii noi vor apărea în natură, deși știm că vor apărea și cum, prin ce mecanisme. Nişte oameni creativi, echivalenții unor antreprenori, vor face câte ceva nou şi dintre aceste inovații una sau alta va avea succes.

 

Revenim la chestiunea poceselor capitaliste generale

În opinia mea capitalismul vine din instituții formale şi procese cu structuri generale indiferent de conținut dat de manifestarea creativității oamenilor. Că aceste instituții sunt contaminate de agende substanțiale, de interese grupale și personale, este o realitate organizațională de nivel secund în chestiunea apărării capitalismului. Nu e cazul să fim atașați ştiințific unor conținuturi empirice, la nivel de māsurare, decât în studii de caz, care au propria lor dinamicā decuplatā la nivel empiric de regularitățile de scară mare. Un astfel de mod de a susține capitalismul nu are nici o legāturā cu propaganda, este al doilea fel menționat în debutul acestui text. Propaganda e o manifestare empiricā a unor procese care oricum vor subzista indiferent cine câştigā la o scară mică de timp.

Merită subliniat aici că nu e vorba de un determinism istoric de tip marxist, modelul nu presupune că știm către ce evoluează omenirea în mod concret, cum va arăta societatea viitorului, ci doar că evoluează într-un mediu aflat în continuă schimbare tehnologică și culturală, și care sunt procese fundamentale de diferite scări cuplate fără un rezultat anticipabil, deși nu e vorba de schimbare la întâmplare. Marxismul se înscrie în această schemă ca un experiment eșuat și este inteligibil că vor mai apărea și alte experimente care vor eșua, unul fiind de exemplu corectitudinea politică.

Putem trece acum la a doua observație practică. Oamenii inteligenți din România ar putea anticipa ținta mişcātoare occidentală şi sā lucreze convergent inovând, nu preluând numai tendința veche care ajunge în România pe canalele de comunicare ale propagandei. Ar putea face asta, dar nu e și singura soluția la nivel individual. A face asta la nivel individual înseamnă să fii proactiv, să nu mai te autoplasezi în periferie, să fii centru. E mult mai ieftin și eficient în condițiile din România să fii reactiv, să îți recunoști statutul marginal și să nu te intereseze să acționezi capitalist, antreprenorial civic și politic țintind la scară mare.

Strategia proactivă nu e încurajată în România nici de reprezentanții centrelor lumii occidentale din rațiuni pur capitaliste. E mult mai ieftin pentru ele să atragă în vest resursa umană de calitate capabilă de acțiune proactivă, iar aici să încurajeze acțiunea în cadrele de propagandă proiectată la centru, ceea ce a și făcut și face. Acest mod de acțiune menține o anumită infantilizare a societății românești. O societate românească evoluată nu poate accepta acest statut.

Propaganda capitalismului are însă dincolo de deservirea centrului și o dimensiune moralā: oameni concreți angajați în procesele generale informale de optimizare capitaliste în mediu instituțional formal au nişte vieți care pot fi distruse dacā nu existā o propagandā bunā de succes în timp util. E o meserie distinctā sā faci o propagandā de succes care sā nu perturbe nici ea excesiv mediul, cu consecințe neliniare imprevizibile. Propaganda e reglaj fin în capitalism, lucrezi cu sisteme neliniare dunamice, nu cu structuri rigidizate. Propaganda pentru România nu trebuie să blocheze societatea românească într-un stadiu mimetic infantil, occidentul nu are interes într-un stat în care oamenii nu au internalizat valorile capitaliste și nu au un comportament de fond capitalist, ci numai din oportunism. Iar dacă are un astfel de interes e rezultatul unei decizii proaste care trebuie schimbată.

 Opinez așadar cā pentru România e nevoie de creativitate în propagandā apentru adaptare mediului local. Nu cred în posibilitatea de succes ieftin al unor scheme funcționale în alte societāți. În particular multiplicarea platformelor procapitaliste cu menținerea faliilor ideologice occidentale nu va “prinde” în România. Cititorii vor urmări persoanele care efectiv își știu meseria, fac un jurnalism de calitate, nu se vor uita după etichetă. De ce ? Pentru că dacă tot s-au apucat de capitalism, vor marfă de calitate, produse premium, inclusiv în propagandă.

 

Notă: O primă formă a acestui text a fost publicată pe platform Contributors.ro

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Alexandru Călinescu. Râsul ca şansă de supravieţuire
Previous article Despre Liberalismul Fricii si Alienare
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă
April 13th, 2021

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)
April 13th, 2021

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Imaginația și voința: ești ceea ce privești
April 13th, 2021

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România? Cultură

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Apr 1st, 2021
De ce au muzicienii nevoie de filozofie Cultură

De ce au muzicienii nevoie de filozofie

Apr 1st, 2021
Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell Cultură

Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell

Mar 31st, 2021
Este renașterea cazuisticii despre cazuistică? Filozofie

Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?

Mar 31st, 2021
Pandemie, isterie şi politica prudenţei Opinii

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Mar 31st, 2021
Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020 ALTFEL

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Mar 31st, 2021
Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă Artă

Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă

Mar 30th, 2021
Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice Debate

Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice

Mar 30th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.