• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Virgil Iordache. Neamul și națiunea civilă : soluții diferite la penuria de resursă umană
Virgil Iordache. Neamul și națiunea civilă : soluții diferite la penuria de resursă umană
Home
Opinii

Virgil Iordache. Neamul și națiunea civilă : soluții diferite la penuria de resursă umană

November 29th, 2018 [ Marginalia ] [ Marginalia ] Opinii comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Cunoașterea omenească este numai o gropiță pe țărmul oceanului lumii spirituale, o știm dintr-o anecdotă duhovnicească. Ar putea, totuși, să fie de un oarecare folos în alegerea mijloacelor pentru a ne atinge scopurile.

Se caută cu asiduitate asistenți de cercetare calificați pentru proiecte, tineri monahi și monahii pentru mănăstiri, muncitori pentru șantiere, etc. Cererea depășește cu mult oferta. O soluție operațională este acceptarea unei migrații extracomunitare controlate, alta este stimularea unei eventuale reveniri a cetățenilor români plecați la muncă în altă parte.

Chiar dacă în managementul există preferințe personale în privința recrutării pe criterii de aparteneță la neam, până la urmă ceea ce contează este eficacitatea organizației, supreviețuirea ei. Se pot ține în viață valori culturale care duc strategic la faliment doar o vreme, suficient de lungă ca să faci viața grea tuturor, dar prea scurtă ca să schimbi condițiile obiective din lumea largă: distribuția polarizată a resurselor și a densității populaților umane.

Pe nimeni din cei care iau decizii la scară mare nu îi interesează mizele de scară mică ale vieții oamenilor (mădulare ale neamului sau cetățeni ai națiunii), ci propriile proiecte și responsabilități organizaționale. Sistemul democratic oferă avantajul indiscutabil al posibilității de a influența agenda celor cu putere de decizie prin acțiuni civice și politice. Mecanismul influențării are la bază faptul că deși nu interesează pe nimeni problemele oamenilor, trebuie să îi intereseze, adică există datoria ca în agenda personală a managerilor să intre și ceva din agenda celor manageriați. Acest trebuie ține de cadrul moral general în care operează țara respectivă, este un fapt instituțional informal. Când acest cadru moral nu e funcțional, regula se relaxează până la a nu mai exista nici un trebuie.

Creștinismul oferă o anumită modalitate de a ține în viață cadrul moral, idealul educației iluministe propune altă variantă. Opțiunea pentru o entitate socială de tip neam e aliată în mod contingent cu creștinismul ortodox, iar cea pentru o entitate socială de tip națiune civilă e aliată prin istoricul ei de evoluție culturală cu speranța unei morale fundamentate prin educație.

Existența acestor alianțe tradiționale face să existe încredere și interese comune între exponenții părților aflate în alianță și costuri de tranzacție mai mari sau mai mici cu cei din formula alternativă. Dacă cineva dorește în România creștinism ortodox cuplat cu națiune civică nu e imposibil, dar ar fi necesară acoperirea costurilor de tranzacție pentru a începe această cooperare. Ele sunt atât de mari încât implică un proces de durată, de scara deceniilor.

În acest timp penuria de resursă umană nu așteaptă, se manifestă la scara lunilor și anilor, pensiile trebuie plătite (mai ales cele speciale, dar și celelalte pentru acoperirea marilor beneficiari ai sistemului), organizațiile puternicilor trebuie să funcționeze și să producă profituri, instituțiile care susțin capitalul simbolic iluminist sau religios trebuie să funcționeze.

Nu poate exista nici o soluție win-win la această situție, unii pierd când alții câștigă. Situația e generată de faptul că acțiunea este într-un cadru istoric dat care nu permite formularea unei soluții win-win la scara de timp scurtă a fenomenelor care duc la dispute. Tot ce se poate face este ca pierderile să nu fie atât de masive încât să ducă la respingerea de către loseri a întregului cadru instituțional în care au loc toate aceste procese: a statelor, a uniunilor de state. Retoricile grupale excesive nu ajută la asta, dar. pe de altă parte, orice retorică moderată la vârf e percepută ca un mesaj de slăbiciune de către partea adversă care își va elimina liderul slab. Escaladarea retoricilor ține de natura proceselor sociale grupale. De unde poate veni atunci moderația ?

Moderația poate veni, pe de o parte, ieșind din gropița cunoașterii. Că o faci urmând pe Hristos sau pe Isaiah Berlin sau pe Socrate sau pe altcineva sau ai un buns simț nativ, whatever that means, este alegerea fiecăruia. Vei ști atunci să fii ponderat ca lider păstrând leadership-ul. Să lucrezi cu onestitate într-o instituție de educație sau în Biserică implică să spui limpede și neofensator aceste lucruri pe înțelesul celor aflați la putere, nu să le treci cu vederea din rațiuni de bun mers al organizației. Asta se face discutând public despre idei și valori, nu despre persoane.

Moderația mai poate veni, pe de altă parte, din frică sub presiunea unui puteri mai mari. Frica păzește pepenii. Puterea care operează în zona noastră este SUA, UE tinde să fie mai degrabă o parte a situației, nu a putut gestiona intern cu succes problema penuriei de resursă umană. SUA prin interesele din zonă pot asigura că nu va avea loc o escaladare distructivă a conflictului între formulele neam creștin – națiune civică luminată. Națiune civică luminată prevalează și va prevala în România pe plan politic deoarece Rusia a politizat excesiv ideea de neam creștin în propaganda dughinistă ca instrument de soft power.

În acest cadru este avantajos pentru cetățeni să avem libertățile garantate de apartenența la UE și spațiul atlantic. Nu vrem să fim doar resursă umane pentru proiectele de scară mare ale unor politicieni abuzivi și cei care îi împing în față.

Aceste libertăți sunt ținută în viață de presiunea oamenilor liberi mai puternici ca noi din țările occidentale asupra propriilor lideri potențial abuzivi. Trebuie să le semnalăm că și în Romînia sunt unii asemenea lor, chiar dacă nu dominăm numeric, să formăm rețele de cooperare profesională și personală, să le fim recunoscători și să susținem și noi pe cei mai mici sau mai slabi care vor să fie liberi.

 

  • Tags
  • credință
  • educație
  • știință

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Thierry Wolton despre similitudinile dintre bolșevism/comunism și islamism
Previous article Dănuț Jemna. Încrederea și capitalul social (3)
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Despre o anume modestie a fericirii
April 10th, 2021

Despre o anume modestie a fericirii

Daniel Uncu. Două constructe smintite
April 5th, 2021

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Pandemie, isterie şi politica prudenţei
March 31st, 2021

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România? Cultură

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Apr 1st, 2021
De ce au muzicienii nevoie de filozofie Cultură

De ce au muzicienii nevoie de filozofie

Apr 1st, 2021
Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell Cultură

Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell

Mar 31st, 2021
Este renașterea cazuisticii despre cazuistică? Filozofie

Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?

Mar 31st, 2021
Pandemie, isterie şi politica prudenţei Opinii

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Mar 31st, 2021
Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020 ALTFEL

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Mar 31st, 2021
Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă Artă

Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă

Mar 30th, 2021
Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice Debate

Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice

Mar 30th, 2021
Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse Literatură

Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse

Mar 29th, 2021
Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor Debate

Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor

Mar 29th, 2021
Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul ALTFEL

Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul

Mar 29th, 2021
Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism Opinii

Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism

Mar 29th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.