• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Virgil Iordache. Rolul bunei educații în controlul pandemiei și al efectelor ei
Virgil Iordache. Rolul bunei educații în controlul pandemiei și al efectelor ei
Home
Opinii

Virgil Iordache. Rolul bunei educații în controlul pandemiei și al efectelor ei

July 31st, 2020 [ Marginalia ] [ Marginalia ] Opinii comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Controlul pandemiei ar depinde de procese care au loc la multiple scări, de la cea a persoanei la cea a societății globale. Aceste procese sunt cuplate între ele, influențându-se reciproc, dar în limitele unei anumit interval temporal au și o zonă de relativă autonomie, în sensul că efectele acțiunilor la o anumită scară pot să nu se propage la alte scări dacă stimulul reprezentat de acțiunea sau acțiunile respective nu e suficient de intens. La complexitatea situației se adaugă percepțiile actorilor sociali asupra acțiunilor, asupra efectelor lor, și reacțiile lor la ceea ce percep că este un efect al acțiunilor cauzale ale altor actori personali sau instituționali.

Pentru a putea descrie științific ce se întâmplă e nevoie nu numai de o cunoaștere descriptivă asimptotic obiectivă a realității naturale și sociale, ci și a realității din mintea oamenilor. De ce ar fi mintea omului echipată pentru a putea modela și controla astfel de procese de mare complexitate, în baza căror procese de selecție naturală și culturală de-a lungul evoluției sale ? Mintea omului nu este biologic dotată pentru așa ceva, iar buna educație recunoaște implicit asta.

Observăm că deși știm că există un determinism cauzal natural, social și mental, modelabil eventual și prin instrumentele matematice ale statisticii, știm sau intuim și că nu avem ca indivizi ai unei specii biologice capacitatea să îl cunoaștem complet, și cu atât mai puțin să îl gestionăm în sensul propriu al termenului. Soluțiile evolutive culturale la scară de mase la această situație, prezentate într-un mod inteligibil și din perspetivă seculară, scientistă chiar, sunt reprezentările cu funcții religiose, trăsăturile culturale religioase ale societăților. Există un pachet mare de teorii care propun explicații ale emergenței religiilor prin prisma avantajelor pe care le conferă la scară socială. La o adică, prin respingerea (cvasi)religiilor aparent și eliminarea lor din societate discursurile științifice preiau acest rol și îl manifestă într-un mod inevitabil impopriu deoarece nu sunt echipate conceptual cu termeni care să permită înțelegerea pe scară largă a absenței principiale a controlului și simultan să ofere și căi de echilibrare existențială în fața acestui fapt obiectiv.

Separat relativ de acest plan epistemic care descrie procese cu scară de timp mare, istorică, sunt procesele social tipice organizațiilor și statelor și propagandei/comunicării aferente lor. Organizațiile și statele, chiar dacă au un timp nedefinit de viață, îl au cu ordine de mărime mai scurt decât durata proceselor culturale de dezvoltare a cunoașterii științifice și religioase. În acest sens organizațiile și statele sunt încorporat într-un mediu relativ constant al cunoașterii și reprezentărilor la scara de timp a unui ciclu electoral (câțiva ani). Statele și organizațiile acționează pentru a supraviețui în acest mediu și în cel natural, care include și fenomene de felul pandemiei, pretins gestionabile într-un ciclu electoral. Instituțiile statului și politicienii știu la un anumit nivel că nu există posibilitatea de a controla, dar pretind din interese pe termen scurt că există astfel de posibilități și că poate exista un astfel de control al proceselor complexe. Organizațiile și statele crează astfel de așteptări și apoi trebuie să simuleze că le-au îndeplinit.

 

Buna educație permite acceptarea cu ușurință a realității complexității intractabile, fără neapărat a o descrie, a incapacității principiale de control complet al ei, și a situației pretențiilor organizaționale și statale de a livra ce este imposibil de livrat. Buna educație integrează natural, prin tradiții evoluate în perioade lungi de timp, cunoașterea științifică și religioasă sub forma unor valori de felul bunului simț, moderației, rezonabilității și expliciteazā pe viu dimensiunea verticalā, transcendentă a educației [1], [2].

Calea de intrare a acestei învāțāturi a bunei educații în care a tinde spre elitā e o funcție instituționalā culturalā (un fel de fântânā artezianā sau gheizer al vieții, elita fiind zona de sus spre care tindem prin bună educare), nu o reificare şi asumare de privilegii, nu poate fi decât familia (au fost cândva şi universitāțile), iar dacā nu a fost familia atunci mai poate fi în contextul civilizației iudeo-creștine Biserica, aceea care pentru creştini este familia duhovniceascā (Matei 48-50). Prin efectele ei transgeneraționale buna educație se poate perpetua o vreme și în societățile actualmente seculare, dacă a existat cândva în trecut.

Buna educație ajută și la acceptarea consecințelor materiale ale unor fenomene cum este pandemia prin modificare piramidei personale a lui Maslow, în sensul că importanța nevoilor de bază față de cele de ordin înalt, de autorealizare scade foarte mult. Nu mai există la omul bine educat o limitare completă a nevoilor de ordin înalt când cele de bază, materiale, sunt mai puțin îndeplinite, el sau ea sunt exersate deja și obișnuite cu autolimitare materială  și funcționarea firească verticala nevoilor înalte și în condiții de penurie materială.

Buna educație permite o anumită libertate reală și în condiții de absență a libertăților, dă o pondere mult mai mare planului personal în jocul de scări multiple al proceselor sociale. 

Pentru omul bine educat e destul de clar că eşecul gestionārii pandemiei în România, ca și în alte părți, nu e al politicienilor de la putere sau din opoziție, ci are douā surse principale:

– incompetența celor din aparatul de propagandā de stat, care au pretenții nejustificate de control complet pe termen scurt și le comunică într-un mod simplist

– falsa ştiințā din epidemiologie pe plan global cu reprezentanți şi la noi, care au pretenții nejustificate de control principial al unor procese foarte complexe, deși cunosc realitatea capacităților propriilor modele.

Prima categorie este în afara oricārei responsabilizāri din partea cetāțeanului, de feedback din partea acestuia, ceea ce duce la perenizarea falsului discurs al controlului, în realitate imposibil. A doua e în momentul istoric actual apārată în numele idolatrizārii ştiinței, a funcției religoase impropriu transferate ei, chiar de mulți cetāțeni, orice ar face e bine. Situația epidemilogilor e prezentā în.multe alte domenii ştiințifice care au de a face cu procese complexe, cum sunt științele mediului, cele sociale, unele științe ale omului. Motivațiile ambelor categorii responsabile de absența unei mai bune gestionări a pandemiei sunt materiale susținute de interese sociale de castă și sunt împachetate în comunicarea publică în valori perene, pachetele fiind comunicate politic.

Politicienii trebuie sā lucreze cu serviciile furnizate de cele douā categorii, acționează exclusiv pe planul comunicārii politice și nu îşi permit sā indice sursele de mai sus, funcția lor fiind tocmai de a fi prin rotație paratrăznet pentru nemulțumire datorate așteptărilor neîmplinite ale publicului mai puțin bine educat. Frica împiedicā în general identificarea publică a primei surse, iar lipsa de cunoaştere pe a celei de a doua. La nivel de cetāțean mai mult sau mai puțin bine educat, dar cel puțin aflat în drum spre așa ceva, fiecare îşi gestioneazā rezistența şi reziliența personale cum poate. Rezultatul net va depinde în bunā māsurā de şansā, nimeni în lumea asta nu are nici un fel de control.

 

Omul bine educat, ancorat și în transcendent într-un fel sau altul,  moderat, capabil de autolimitare, urbanizat în sens nu doar material, ci și spiritual, poate să perceapă această realitate ca nefiind scandaloasă, ceea reduce nevoia statelor de a controla dur situația pentru a menține avantajele materiale ale celor care le populează instituțiile. Un alt avantaj indirect este că existând o presiune mai mică de așteptări asupra tagmelor care susțin propaganda de stat și soluțiile epidemiologice, acestea vor depinde mai puțin de rolul de paratrăznet al politicienilor, ceea ce permite responsabilizarea acestor de către cetățeni în privința unor servicii publice realiste, cu creșterea potențială a calității vieții pe termen lung. Responsabilizarea lor în chestiunea pandemiei este imposibilă, pentru că totul este un joc de minciuni pentru salvarea aparențelor în fața publicului needucat.

Note

[1] Un exemplu de lucrare de acest fel în contextul istoric actual românesc este Averea bunei educații. Se înscrie în lucrārile formative ad usum Delphini de bunā calitate din varii perioade istorice. Calea de intrare a acestei învāțāturi în care a tinde spre elitā e o funcție instituționalā culturalā (un fel de fântânā artezianā sau gheizer al vieții, elita fiind zona de sus spre care tindem), nu o reificare şi asumare de privilegii, nu poate fi decât familia (au fost cândva şi universitāțile), iar dacā nu a fost familia atunci mai poate fi Biserica, aceea care pentru creştini este familia duhovniceascā (Matei 48-50). Recomand aceastā carte a domnului Teodor Baconschi împreunā cu multe altele ale sale de autor sau în dialog care dau imaginea realistā a peisajului uman românesc.

[2] Capacitatea universitāților internaționale și româneşti de a mai produce bună educație e nulā, ele însele depind de preexistența bunei educații în mediul social de scarā relevantā dacā e sā aibā vreun viitor. Diferența dintre evoluția ascendentă Universității Babeș-Bolyai vs declinul instituțional continuu al Universității din București poate fi explicată probabil prin acest factor – mai buna educație din mediul social regional al lor, urbanitatea mai avansată a comunităților care constituie bazinul de absorbție organizațional pentru profesori și studenți, măsura în care valorile bunei educații au fost internalizate și asumate, au fost distilate în comportamente perene. Diferențele între universitățile românești și cele din alte părți ale lumii occidentale sunt și ele controlate într-o anumită măsură de tradițiile bunei educații a mediului social în care aceste instituții funcționează. Altfel pus o comparație nu se poate face numai pe baza trăsăturilor intrinseci ale universităților, ci și prin cele relaționale ale fiecăreia dintre ele în raport cu contextul social relevant.

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Marian Zulean. COLEGII, COLEDZII ȘI CAPTURAREA STATULUI (II)
Previous article Ross Douthat, New York Times: 10 afirmații despre cultul „anulării”
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Episcopul Ignatie al Hușilor. O mică persiflare (conservatoare)
January 22nd, 2021

Episcopul Ignatie al Hușilor. O mică persiflare (conservatoare)

Alexandru Lăzescu. Riscuri și costuri pandemice
January 21st, 2021

Alexandru Lăzescu. Riscuri și costuri pandemice

Bogdan Călinescu. Despre Trump, cu luciditate și obiectivitate
January 21st, 2021

Bogdan Călinescu. Despre Trump, cu luciditate și obiectivitate

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Fragment din Immanuel Kant, „Spre pacea eternă. Un proiect filosofic” Uncategorized

Fragment din Immanuel Kant, „Spre pacea eternă. Un proiect filosofic”

Jan 26th, 2021
Ortodoxia ca factor geopolitic în contextul provocărilor modernității Cultură

Ortodoxia ca factor geopolitic în contextul provocărilor modernității

Jan 26th, 2021
Cristian Pătrășconiu. 33 de motive pentru a (re) citi Omul recent Cultura

Cristian Pătrășconiu. 33 de motive pentru a (re) citi Omul recent

Jan 26th, 2021
Lupta pana la capat: Te astepti sa fie vorba de unitati de elita. Nu este adevarat... Istorie

Lupta pana la capat: Te astepti sa fie vorba de unitati de elita. Nu este adevarat...

Jan 26th, 2021
Bogdan Glăvan. Frica este irațională Debate

Bogdan Glăvan. Frica este irațională

Jan 25th, 2021
Virgil Iordache. Fapte în Adevăr. Note de lectură la ”Maladia ideologiei şi terapia Adevărului” Debate

Virgil Iordache. Fapte în Adevăr. Note de lectură la ”Maladia ideologiei şi terapia Adevărului”

Jan 25th, 2021
Pe Disney+, copiii nu mai pot urmări „Peter Pan” sau „Pisicile aristocrate” pentru a nu se expune „modurilor de reprezentare învechite sau peiorative ale minorităților” Cultură

Pe Disney+, copiii nu mai pot urmări „Peter Pan” sau „Pisicile aristocrate” pentru a nu se expune „modurilor de reprezentare învechite sau peiorative ale minorităților”

Jan 25th, 2021
Ne distruge tehnologia din ziua de azi memoria? Debate

Ne distruge tehnologia din ziua de azi memoria?

Jan 25th, 2021
Alexandru Călinescu: Artele la control Cultură

Alexandru Călinescu: Artele la control

Jan 25th, 2021
Pe marginea unei provocări formulate de domnul Teodor Baconschi. Este teoria critică calea României către tradiția occidentală? Debate

Pe marginea unei provocări formulate de domnul Teodor Baconschi. Este teoria critică calea României către tradiția occidentală?

Jan 25th, 2021
O teorie: Pana sa-i mintim si manipulam pe altii, ne auto-mintim si auto-manipulam... Focus

O teorie: Pana sa-i mintim si manipulam pe altii, ne auto-mintim si auto-manipulam...

Jan 25th, 2021
Câteva fragmente din „Teoria râsului”, de Henri Bergson Filozofie

Câteva fragmente din „Teoria râsului”, de Henri Bergson

Jan 24th, 2021
„Middlemarch” & raţiunile inimii Cultură

„Middlemarch” & raţiunile inimii

Jan 24th, 2021
Despre schimbare doar de dragul schimbării Educație

Despre schimbare doar de dragul schimbării

Jan 24th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Alain Juppé. Patru decenii de loialitate. Partea II Debate

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Alain Juppé. Patru decenii de loialitate. Partea II

Jan 24th, 2021
Daniel Uncu. Până când vom rezista ? Debate

Daniel Uncu. Până când vom rezista ?

Jan 24th, 2021
D. P. Aligica: Neototalitarianismul contemporan vizeaza libertatea de expresie; in absenta ei, votarea nu-i incurca si va fi mentinuta... Filozofie politică

D. P. Aligica: Neototalitarianismul contemporan vizeaza libertatea de expresie; in absenta ei, votarea nu-i incurca si va fi mentinuta...

Jan 24th, 2021
Christina Zarifopol-Illias: Alte povesti ale doamnelor si domnilor din Bucuresti: "Strada Palade 23" Societate

Christina Zarifopol-Illias: Alte povesti ale doamnelor si domnilor din Bucuresti: "Strada Palade 23"

Jan 23rd, 2021
Cetățeanul dependent Societate

Cetățeanul dependent

Jan 23rd, 2021
Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea I) Cultură

Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea I)

Jan 23rd, 2021
C. A. Rosetti: A cugeta este a urzi. Ca sa fiu urzitor trebuie sa fiu liber.... Istoria ideilor

C. A. Rosetti: A cugeta este a urzi. Ca sa fiu urzitor trebuie sa fiu liber....

Jan 23rd, 2021
I. D. Sîrbu: Pe pielea lor se va vedea cat de lasi, milogi, concesivi si tradatori pot sa fie fiii liberalismului si nepotii declaratiei drepturilor omului... Literatură

I. D. Sîrbu: Pe pielea lor se va vedea cat de lasi, milogi, concesivi si tradatori pot sa fie fiii liberalismului si nepotii declaratiei drepturilor omului...

Jan 23rd, 2021
Calea mai puțin bătătorită a lui Clarence Thomas Politică

Calea mai puțin bătătorită a lui Clarence Thomas

Jan 22nd, 2021
Florin Cojocariu: Ce se întâmplă acum in SUA e cu totul ieșit din comun Politică

Florin Cojocariu: Ce se întâmplă acum in SUA e cu totul ieșit din comun

Jan 22nd, 2021
Czesław Miłosz: „Ținutul Ulro”. Fragmente Cultură

Czesław Miłosz: „Ținutul Ulro”. Fragmente

Jan 22nd, 2021
„Civilizația” lui Kenneth Clark după 50 de ani Cultură

„Civilizația” lui Kenneth Clark după 50 de ani

Jan 22nd, 2021
Episcopul Ignatie al Hușilor. O mică persiflare (conservatoare) Opinii

Episcopul Ignatie al Hușilor. O mică persiflare (conservatoare)

Jan 22nd, 2021
Bogdan Călinescu. A gândi liber Debate

Bogdan Călinescu. A gândi liber

Jan 22nd, 2021
O imagine. Două coloane. Despre violențele din Statele Unite Politică

O imagine. Două coloane. Despre violențele din Statele Unite

Jan 22nd, 2021
Silviu Man. TEHNOCALIPSA DUPĂ ELON ŞI ALTE CÂTEVA PROFEŢII „SECULARE” ALTFEL

Silviu Man. TEHNOCALIPSA DUPĂ ELON ŞI ALTE CÂTEVA PROFEŢII „SECULARE”

Jan 22nd, 2021
P. J. Proudhon: A fi guvernat ALTFEL

P. J. Proudhon: A fi guvernat

Jan 22nd, 2021
Dragos Paul Aligica. Noi nu am avut de ales: A fost simplu. Generatia urmatoare insa are... Educație

Dragos Paul Aligica. Noi nu am avut de ales: A fost simplu. Generatia urmatoare insa are...

Jan 22nd, 2021
Rețeaua – cea mai recentă utopie Debate

Rețeaua – cea mai recentă utopie

Jan 21st, 2021
Boemul și revoluționarul Cultură

Boemul și revoluționarul

Jan 21st, 2021
Alexandru Lăzescu. Riscuri și costuri pandemice Opinii

Alexandru Lăzescu. Riscuri și costuri pandemice

Jan 21st, 2021
Bogdan Călinescu. Despre Trump, cu luciditate și obiectivitate Opinii

Bogdan Călinescu. Despre Trump, cu luciditate și obiectivitate

Jan 21st, 2021
Melania Cincea. Dandy mârâind la „câinele alfa” Opinii

Melania Cincea. Dandy mârâind la „câinele alfa”

Jan 21st, 2021
Marcela Țușcă: "Aici prezintă Domnul Țușcă Petrică" Istorie

Marcela Țușcă: "Aici prezintă Domnul Țușcă Petrică"

Jan 21st, 2021
Dragoș Paul Aligică: Si astfel vom avea din nou două categorii, două clase, două tipuri umane... Cultură

Dragoș Paul Aligică: Si astfel vom avea din nou două categorii, două clase, două tipuri umane...

Jan 21st, 2021
Tanarul Eliade: o excursie de grup absolut -dar absolut- memorabila! Istoria ideilor

Tanarul Eliade: o excursie de grup absolut -dar absolut- memorabila!

Jan 21st, 2021
O scrisoare de la Ion D. Sîrbu către Liviu Rusu Cultura

O scrisoare de la Ion D. Sîrbu către Liviu Rusu

Jan 20th, 2021
Despre Sinele ca poveste: Suntem noi oare numai propriile noastre povești? Filozofie

Despre Sinele ca poveste: Suntem noi oare numai propriile noastre povești?

Jan 20th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.