• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Virgil Iordache. Un vot la referendum pentru organizarea creștin-democrației românești
Virgil Iordache. Un vot la referendum pentru organizarea creștin-democrației românești
Home
ALTFEL

Virgil Iordache. Un vot la referendum pentru organizarea creștin-democrației românești

September 3rd, 2018 [ Marginalia ] [ Marginalia ] ALTFEL comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Circula pe vremea comunistă următorul banc:

  • O învățătoare ascultă elevii și le pune note. Fiecare copil primește rând pe rând câte o întrebare, răspunde bine și ia nota zece. La un moment dat tovarășa învățătoare întreabă pentru cine se construiește socialismul în țara noastră, copii ? Copilul Bulă ridică și el mâna. Spune, Bulă ! Pentru om, tovarășa învățătoare ! Bravo, Bulă, foarte bine, nota nouă, stai jos ! Frustrat Bulă ridică mâna din nou: tovarășa, tovarășa, dacă vă spun și pentru care om îmi dați zece ? (explicație pentru cei tineri: omul pentru care se construia socialismul era dictatorul Nicolae Ceaușescu)

Se poate înlocui în răspunsul de mai sus termenul om cu sintagma familie tradițională, iar aluzia la Nicolae Ceaușescu devine aluzie la cele familiile din nomeclatură și securitate care au acaparat țara după ce l-au ucis de Crăciun pe dictator. Bancul astfel este foarte actual.

Un vot pentru organizarea creștin-democrației românești nu este un simplu Nu la referendumul din octombrie împotriva familiilor puterii actuale adepte ale sclavagismului constituțional continuator al comunismului și pretins apărătoare ale familiei tradiționale. Este mai ales un efort de organizare în interesul cetățenilor adepți ai statului de drept în plan politic prin prisma căruia acest Nu va fi doar un pas operațional.

 

 

Legitimitatea și caracterul neoportun al referendumului pentru definirea familiei

Referendumul pentru definirea familiei este legitim, este rezultatul unui demers democratic al cetățenilor României în cadrul legal. În actualul context din perspectiva oamenilor care doresc apărarea statului de drept nu este și oportun. Dat fiind că referendumul va fi organizat acești oameni nu pot vota da pentru că ar legitima pe cei care vor să distrugă statul de drept și le pun pumnul în gură. Răul adus țării votând da este pentru ei mai mare ca binele obținut printr-o stipulare despre familie în textul unei Constituții care pentru putere e o simplă hârtie, o resursă oarecare pentru controlul maselor.

Perioada premergătoare a referendumului și cea de după pot fi folosite pentru catalizarea organizării unei mișcări creștin-democrate românești. Responsabilitatea organizării structurilor instituționale ale creștin-democrației românești aparține acelei părți din cele 3 milioane de semnatari care preferă să trăiască în libertate civică și politică, în meritocrație, să își poată manifesta creativitatea fără să fie sluga nimănui în plan lumesc.

 

Opțiunile politice și rolul trans-ideologic al Bisericii în România

În România oamenii au două preferințe ideologice dominante: unii sunt cultural asemenea celor din vremea Mântuitorului și doresc să se organizeze în slugi și stăpâni (reprezentați de puterea actuală, PSD-ALDE), alții au preferințe evoluate cultural ulterior acelor timpuri și se organizează politic pe axa individualism – comunitarism ideologic.

Nici una dintre aceste două preferințe nu are o valoare în sine creștină. Referile la ideologia slugă – stăpân în textele evanghelice este contingentă, ține de contextul istoric. Din punct de vedere creștin, al vieții duhovnicești (cea prioritară pentru oamenii care au ales acest mod de viață), de la relația slugă – stăpân se evoluează spre prietenie, iar de la individualism si comunitarism ideologic se evoluează tot spre prietenie.

E un fapt că statistic majoritatea românilor preferă relații de tip slugă – stăpân, iar puterea actuală le răspunde împachetând-o ideologic într-un comunitarism ideologic de staniol pentru a fi frecventabilă in occident. Există și o minoritate angajată autentic pe axa individualism – comunitarism, realmente europeană, apărători ai valorilor statului de drept, singurul în care se pot exprima preferințele lor.

Creștinismul nu este o ideologie, este trans-ideologic. Rolul Bisericii lui Hristos ar putea fi poate de a cultiva evoluția spirituală spre prietenie a persoanelor, indiferent de opțiunile lor ideologice. Pentru slugi si stăpâni vorbește de stăpânire responsabilă, pentru adepții statului de drept fundamentat contractualist vorbește despre înțelesul libertății indivizilor. Pentru a fi credibili opțiunile politice ale vorbitorilor din cler nu trebuie să fie publice.

Încheiere

Problema abordată în acest text nu este o miză de viață și de moarte, nu este un capăt de țară. Nu e cazul să ne agităm pentru rezolvarea ei, e cazul doar să o rezolvăm. Agitația de orice fel denotă un deficit de ființă. Ceea ce merită atenția cea mai mare este ce e comun omului din toate vremurile. Strict vorbind pentru un creștin civilizația, modernitatea și post-modernitatea și orice evoluție materială sunt un moft, un mod de a-ti umple timpul cu lucruri neesențiale, mai onorabil decât cultivarea plăcerilor, dar la fel de riscant existențial dacă se pierde din atenție ce e cu adevărat important. Nu trăiești mai bine în vremurile de acum sau nu vei trăi în Star-Trek decât în timpul imperiului roman doar prin simplul fapt că te-ai născut recent și nu atunci, sau că te vei naște peste câteva mii de ani.

Asta nu înseamnă că opțiunile ideologice politice ale creștinilor nu sunt ferme și clare. Înseamnă doar că ei nu își idolatrizează opțiunile ideologice. Nici dacă preferă modelul politic vechi de tip bizantin, nici dacă preferă modele politice mai noi. Nu dau muie pentru ele oponenților, nici nu se pișă pe ceialalți ca răspuns. Există limite în ce fac în plan lumesc, nu pot fi adepții barbariei pentru a mobiliza oamenii la vot și acțiune politică.

Nu în ultimul rând, trebuie spus că este de privit cu îngăduință filetismul multor preoți ortodocși români. Sunt lucruri din orizontul istoric scurt în privința cărora rugăciunile simplilor credincioși sunt mai bine primite probabil. De altfel, situația absenței unei mănăstiri românești la Sf. Munte e răspunsul dumnezeiesc la aceste înclinații nefolositoare. Când ne vom maturiza vom fi si altfel văzuți si acceptați.

Mai întâi să miscăm lumea din loc prin gândire, libertate si acțiune meritorie în orice domeniu ar fi, noi – nu predecesorii nostri, si apoi totul va veni de la sine.

Efort bine direcționat, spirit organizatoric, discernământ și rapiditate. Ferestrele de oportunitate sunt finite temporal. Dacă nu va exista nici o creștin-democrație românească în curând nu va fi nici o tragedie, civilizația omenească are unde să de dezvolte. Vorba lui Brâncuși ni se va mai aplica încă odată: “V-am lăsat săraci și proști, vă găsesc și mai săraci și mai proști”.

Notă: fotografii realizat la Sf. Munte Athos în cadrul unui pelerinaj organizat de Basilica Travel în perioada 25 august – 1 septembrie 2018.

  • Tags
  • Athos
  • creștin
  • creștin-democrație
  • crestinism

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Cristian Pătrășconiu. Adrian Năstase are dreptate
Previous article Martin S. Martin. Kavanaugh
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Un naș cu inima cât un tren
April 12th, 2021

Un naș cu inima cât un tren

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul
April 5th, 2021

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020
March 31st, 2021

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România? Cultură

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Apr 1st, 2021
De ce au muzicienii nevoie de filozofie Cultură

De ce au muzicienii nevoie de filozofie

Apr 1st, 2021
Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell Cultură

Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell

Mar 31st, 2021
Este renașterea cazuisticii despre cazuistică? Filozofie

Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?

Mar 31st, 2021
Pandemie, isterie şi politica prudenţei Opinii

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Mar 31st, 2021
Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020 ALTFEL

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Mar 31st, 2021
Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă Artă

Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă

Mar 30th, 2021
Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice Debate

Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice

Mar 30th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.