Vladimir Tismaneanu: Bolşevismul ca demonism liberticid

Marile proiecte de inginerie socială eşuează din cauza ipotezelor lor fals ştiinţifice, întemeiate pe visul de a schimba natura umană, de a transforma societatea în funcţie de scheme utopice descărnate. Lucrurile nu au început cu Marx, dar şi Marx se îmbăta cu aerul tare al scientismului dominant. Pandeterminismul lui venea dinspre cultul ştiinţei altoit pe logicismul cripto-teologic al lui Hegel. Marx a fost printre primii care au intuit natura sistemică a socialului, a înţeles că totalitatea este rezultatul interacţiunilor vizibile şi invizibile dintre actorii umani. Cred că textul cel mai enigmatic, dar şi cel mai fascinant lăsat de Marx (apărut postum) a fost acea schiţă de filosofie a subiectivităţii din „Tezele despre Feuerbach”.

Marxismul de tip sovietic a fost codificarea unui proiect , prin renunţarea la dimensiunea libertară şi fetişizarea celei autoritar-despotice. În pagini memorabile, chiar răscolitoare, tânărul Marx a deplâns alienarea, dar, într-o întorsătură pe care n-a anticipat-o, propria sa teorie a devenit alibiul unui model social asfixiant, liberticid. Demonismul utopiei bolşevice, născută din prometeismul sociologic marxist, a constat tocmai din instituirea unui regim care promitea maximum de libertate, realizabil doar prin distrugerea completă a libertăţii. Cu alte cuvinte, şigaliovism in actu…